După „Arrivederci”, avocaţi şi psihologi
Conducerea UE şi cea a Italiei, în mod special, sunt îngrijorate de efectele negative ale migraţiei asupra minorilor şi a familiilor rămase în R.Moldova. Pentru abordarea problemelor lor, la Chişinău a fost lansat un proiect care prevede o amplă campanie de informare asupra efectelor migraţiei, recensământul copiilor rămaşi acasă fără îngrijire părintească şi asistenţă socială individuală atât pentru copiii şi familiile de aici, cât şi pentru migranţii aflaţi în Italia. Proiectul are valoarea de 2 milioane de euro (aproape 34 milioane lei).
Prezent la lansarea proectului, E. S. Stefano de Leo, ambasadorul Italiei în Moldova, a declarat că ţara sa este gazdă pentru cca 600000 de cetăţeni moldoveni şi că zilnic, Ambasada Italiei la Chişinău eliberează 250 de vize pentru alţi concetăţeni ai noştri, care pleacă în vizită, la muncă sau în turism.
Tatiana Nogailâc (foto), preşedintă a Asociaţiei Diasporei Moldoveneşti în Italia „Assomoldave”, spune că deocamdată sensibilizarea migranţilor moldoveni şi a cetăţenilor italieni cu privire la drama migraţiei şi efectele acestui fenomen asupra legăturilor familiale s-a făcut sporadic, ultima încercare de acest fel fiind demonstrarea filmului „Arrivederci”.
„Am organizat la Roma prezentarea acestui film despre doi copii rămaşi acasă singuri, după ce mama a plecat în Italia. Au venit vreo 300 de moldoveni, dar şi oficialităţi municipale italiene. Într-un final moldovenii s-au împărţit în două tabere, s-au certat între ei şi au plecat înapoi pe căi răzleţe. Cineva a zis că este adevărat ceea ce au văzut, altcineva – că i-am făcut de râs în faţa italienilor. Dar asta e realitatea: Moldova nu înseamnă doar Chişinău. Moldova mai înseamnă sate cu case acoperite cu ardezie, cu cimitire în mijlocul satului, fântâni lângă veceuri. În Moldova se pare că supravieţuieşte doar cel care are pe cineva care munceşte în străinătate. Coletul de peste hotare e simbolul bucuriei satului moldovenesc”.
Tatiana spune că ar fi foarte utile materialele tipărite, broşurile, care să-i îndrume pe migranţi în situaţii dificile, care i-ar putea ajuta să afle unde se pot adresa exact pentru consiliere juridică şi psihologică. „Proiectul prevede asistenţă juridică, fiindcă avocaţii costă scump; dar trebuie şi să-i susţinem psihologic, pentru că foarte multe femei nu îşi văd copiii ani de zile, dar în Italia ele lucrează cu bolnavi de alzheimer, parkinson, alienaţi mental… ele pur şi simplu înnebunesc”.
Între timp Tatiana Nogailâc e convinsă că efectele acestui exod se vor simţi pe deplin mult mai târziu, fiindcă se pierd valorile, se întrerupe dialogul. „Când te întorci de acolo, rudele de cele mai dese ori te privesc ca pe o eventuală sursă financiară. Nu te întreabă cum te simţi, ce mai faci… se uită la ce cadouri ai adus. Dar cei mai răniţi sunt copiii…Eu mi-am lăsat copilul pentru 2 ani doar, dar el îmi reproşează şi până în prezent: „De ce m-ai lepădat?” şi nu vrea nici să audă acum de Moldova”.
Potrivit statisticilor neoficiale, în RM peste 170 000 copii minori ai migranţilor cresc în grija doar a unui părinte, a rudelor sau chiar a persoanelor terţe.
Şefa Direcţiei Protecţie a Familiei şi Drepturilor Copilului din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Viorica Dumbrăveanu, spune că, în sfârşit, graţie acestui proiect vor fi identificaţi toţi aceşti copii, se vor crea 7 centre socio-educaţionale pentru copiii rămaşi fără îngrijire, cu asistenţă şi protecţie individualizată pentru ei şi familiile lor.
Liuba Lupaşco, ŞSAJ
