Cine salvează CSM-ul?
Mai mulţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţin modificarea Legii cu privire la CSM, în special în partea ce ţine de alegerea membrilor instituţiei în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. În realitate, însă, aceştia, la fel ca şi instituţia din care fac parte, nu au dreptul la iniţiativă legislativă. Salvarea ar putea veni de la deputaţi sau de la ministrul Justiţiei.
Pe 30 mai, la „Casa Sărbătorii” lui Victor Şelin, în preajma monumentului lui Lenin de la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo”, judecătorii s-au întâlnit pentru a cincea oară în ultimele opt luni, încercând să suplinească locurile vacante din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şi dacă la prima Adunare Generală a Judecătorilor, în octombrie 2013, au participat 373 de magistraţi, la cea de vineri, 30 mai, au venit doar 335 din cei 403 judecători aflaţi în funcţie.
Matematica judecătorilor
Judecătorii urmau să aleagă din patru candidaturi (cea a lui Ghenadie Morozan de la Judecătoria Râşcani, a lui Victor Boico de la Buiucani, a Mariei Ghervas şi a lui Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica) una care să reprezinte instanţele de fond în CSM. Urma să fie desemnat câştigător magistratul care obţinea jumătate plus unu din voturile colegilor. După procedurile obişnuite, s-a purces la vot şi, pe alocuri, la negocieri. „Dle candidat, eşti gata să pui mohorici? Mai întâi pune şi pe urmă te votăm”, i-a zis cineva unui candidat, probabil în glumă. „Dacă judecătorii îl votează pe Boico, atunci demonstrează că sistemul este consecvent, dacă pe Morozan, atunci lucrurile sunt tragice în justiţie”, îmi zice, în context, un membru al CSM înainte de începerea votării. Cei prezenţi pronosticau o luptă între Victor Boico, cel căruia la şedinţa trecută i-au lipsit doar cinci voturi pentru a fi ales în CSM, şi Maria Ghervas, singura doamnă din competiţie.
Deşi la eveniment s-au înregistrat 335 de judecători, buletine de vot au luat 330 de judecători, dintre care au votat doar 328. Numărarea acestora a durat mai mult decât întreaga „ceremonie”. Mulţi judecători, după ce şi-au exprimat opţiunea, au plecat fără a aştepta anunţarea rezultatelor. Rezultate care au păstrat CSM-ul incomplet, pentru că niciunul dintre candidaţi nu a obţinut scorul care să-i permită ocuparea ultimului loc liber din cadrul instituţiei abilitate cu organizarea activităţii sistemului judecătoresc. Conform membrilor Comisiei, Maria Ghervas de la Judecătoria Botanica a obţinut cele mai multe voturi, 166. Ei i-au lipsit doar două pentru a ajunge membru al CSM. Ghervas a fost urmată de Victor Boico, care a fost votat de 83 de colegi, asta după ce, în urmă cu doar două luni, acumulase peste 170. Cel mai probabil Boico a fost „pedepsit” de sistem după ce, în luna aprilie, l-a condamnat la şapte ani de închisoare pe judecătorul de la Teleneşti Gheorghe Popa. Ghenadie Morozan a obţinut 56 de voturi, iar Gheorghe Balan, cel care propunea anterior „lustraţia” în justiţie, doar 16.
Turul doi pentru candidaţii cu cele mai multe voturi
În 2013, CSM a realizat o serie de acţiuni în vederea asigurării unor alegeri transparente a membrilor CSM din rândul judecătorilor: anunţarea din timp a agendei Adunării Generale a Judecătorilor şi solicitarea înaintării candidaturilor de către judecători sau colective de judecători. Este prima dată când se iniţiază colectarea candidaturilor din timp, cu publicarea CV-urilor şi programului viziunii de activitate în CSM. Totuşi, organizarea meticuloasă a fost dată peste cap de câteva prevederi legislative. Conform legii cu privire la CSM, aprobată încă în 1996, pe timpul preşedinţiei lui Petru Lucinschi, instituţia are 12 membri, 6 dintre ei fiind aleşi prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, aceştia reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti. Se consideră aleşi membri şi membri supleanţi ai CSM judecătorii care au acumulat mai mult de jumătate din voturile celor prezenţi la adunare, conform ordinii descrescătoare a voturilor obţinute. Regulamentul cu privire la funcţionarea Adunării Generale a Judecătorilor indică şi el că va ajunge membru al CSM candidatul care a acumulat 50 plus un vot din numărul majorităţii simple a judecătorilor prezenţi la Adunare. Anume aceste prevederi le dau bătăi de cap judecătorilor, care de aproape un an de zile nu se pot pune de acord în privinţa celora care urmează să-i reprezinte în cadrul CSM.
Anatolie Ţurcan, ales membru al CSM încă în prima Adunare Generală organizată în acest scop, susţine că, pentru viitor, este nevoie de schimbat regulile de joc în ceea ce priveşte alegerea noilor membri ai CSM. „Nici nu se discută. E nevoie de modificări. Cel mai bine ar fi ca, în cazul în care niciun candidat nu obţine majoritatea de voturi din primul tur, să fie organizat un al doilea tur, la care să participe doar primii doi candidaţi, dacă e nevoie de ales unul singur, sau primii patru, dacă urmează să fie aleşi doi”. De precizat că, la una din Adunările anterioare, acesta a propus chiar schimbarea regulamentului, doar că Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, s-a opus, precizând că regulile de joc nu pot fi schimbate în timpul jocului. Totuşi, deşi acum nu vor schimbarea regulilor în timpul jocului, membrii CSM au acceptat deja acest lucru. Or, atunci când s-au votat membrii supleanţi, aceştia au candidat în buletine separate, deşi în regulament nu e prevăzut acest lucru. „Atunci, toţi membrii CSM au acceptat tacit acest lucru”, spune un membru al CSM.
„Toate astea duc la cheltuieli”
„Regulamentul trebuie modificat. În primul tur pot fi 20 de candidaţi, dar în turul doi trebuie să ajungă cei care au acumulat cele mai multe voturi. E obligatoriu de schimbat regulile, pentru că altfel vom avea Adunări Generale la nesfârşit. E nevoie de modificări în legislaţie, iar ele nu pot fi făcute decât de Parlamentul R. Moldova. CSM nu are dreptul la iniţiativă legislativă. Acest lucru l-ar putea face orice deputat din Parlament sau chiar ministrul Justiţiei. Cheltuielile pe care le-am făcut pentru aceste cinci Adunări Generale sunt în zadar. Nu ştiu cât se cheltuie exact pentru o Adunare, dar, pe lângă chiria sălii, nu trebuie să uităm că judecătorii vin din teritoriu. Tot sunt cheltuieli pe drum. În plus, e vorba şi de o zi de muncă a lor. În loc să examineze dosare, ei vin la Adunarea Generală. Toate astea duc la cheltuieli”, remarcă şi Teo Cârnaţ, un alt membru al CSM. El consideră însă că modificările ar trebui să vizeze alegerile viitorilor membri ai CSM şi să nu influenţeze actualul proces. „Eu nu ştiu dacă va fi ales data viitoare ultimul membru. Dacă în cazul lui Victor Boico judecătorii şi-au schimbat atât de brusc opinia, înseamnă că acest sistem nu este unul consolidat”, opinează Cârnaţ. Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, cel care poate fi „salvatorul” CSM-ului, nu a răspuns la apelurile ZdG.
Judecătorii consideră şi ei că sistemul de alegere a membrilor CSM trebuie modificat. „E un cerc vicios. Niciodată nu se vor alege aceşti membri. Atunci când sunt mai mulţi candidaţi, este necesar ca după primul tur să continue lupta doar cei care au acumulat mai multe voturi”, spunea, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 14 martie 2014, judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Ion Muruianu. „Regulamentul ar trebui modificat, pentru a depăşi această situaţie”, remarca şi Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, actualmente judecător la CA Chişinău, la una din recentele Adunări. „Procedura e complicată. La procurori e mai simplu: este ales cel care a acumulat mai multe voturi. Unii membri de la CSM lasă de dorit, dar cred că majoritatea de acolo ne reprezintă”, spunea şi Tudor Culava, magistrat la Judecătoria Străşeni.
„Dacă nu se va interveni imediat…”
Ion Guzun, coordonator de proiect în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), susţine că modificarea regulamentului este unica soluţie pentru a debloca criza. „De 8 luni componenţa CSM nu este deplină şi, ca efect, nu avem un preşedinte al CSM. Unii membri ai CSM, dar şi unii judecători şi-au expus opinia că regulamentul Adunării Generale a Judecătorilor trebuie să fie modificat, astfel încât să fie posibilă organizarea turului doi de alegeri în aceeaşi zi, în cazul în care candidaţii nu ar fi întrunit numărul necesar de voturi. Eu nu consider că ultima modificare ar fi o „modificare a regulilor în timpul jocului”, ci o soluţie pentru asigurarea alegerii membrului CSM şi demararea procedurii de alegere a preşedintelui CSM. În final, ar fi câştigat judecătorii, avocaţii, procurorii, dar şi justiţiabilii, ca dosarele numite în ziua Adunărilor Generale să nu fie amânate pentru următoarele 2-4 luni. Dacă nu se va interveni imediat, nu cred că în perioada următoare vor fi schimbări majore”, crede juristul.
CSM activează în baza Hotărârii Parlamentului din 3 februarie 1995. Prima şedinţă a avut loc la 1 martie 1995. Preşedinte al CSM, din oficiu, era ministrul Justiţiei, Vasile Sturza, potrivit legii. Consiliul era alcătuit din 11 membri: 5 din oficiu, 3 magistraţi aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor şi 3 profesori titulari numiţi de Legislativ. Precizăm că, până acum, pentru organizarea celor cinci Adunări Generale ale Judecătorilor s-au cheltuit aproximativ 150 de mii de lei.
