Cine este interesat de organizarea violenţelor post-electorale?
Sondaj
Tudor Botnaru, ex-ministru al Securităţii (1997—1999)
În condiţiile în care actuala luptă electorală este foarte strânsă, iar scorul electoral final ar putea fi pe potrivă, bineînţeles că există persoane care ar dori destabilizarea situaţiei, dar am toată încrederea că asemenea lucruri nu vor avea loc după alegerile din 28 noiembrie, aşa cum s-a întâmplat după alegerile din 5 aprilie 2009. Nu mă voi referi aici concret la numele persoanelor sau la grupările politice care ar dori ca, prin destabilizarea situaţiei, să obţină nişte dividende politice sau financiare. Voi spune ceea ce consider că e mai important pentru cetăţeni: dispun de informaţii că instituţiile statului întreprind toate acţiunile ca să păstreze ordinea în societate şi siguranţa cetăţenilor. E sau nu un început de acţiuni violente cazul Reşetnicov? Nu vreau să mă refer la el, fiind unul inconsistent sau chiar depăşit.
Valeriu Pasat, ex-director SIS (1999—2001)
Moldova este într-o perioadă dificilă, când orice subiect legat de istorie şi identitate poate provoca conflicte periculoase. Orice tentativă de soluţionare radicală a problemelor de acest gen nu face decât să aprofundeze criza actuală. Acest lucru este provocat artificial de forţe ostile intereselor cetăţenilor R. Moldova, pentru că starea de haos şi anarhie le permite să-şi continue nestingherit acţiunile de jefuire şi sărăcire a populaţiei. R. Moldova are experienţa zilei de 7 aprilie 2009, care a devenit o adevărată dramă pentru numeroase familii. Cât despre cazul Reşetnicov, comuniştii văd că pierd şi au decis să recurgă la alte metode, dar au pregătit destul de prost operaţiunea. Cine îşi poate imagina că Reşetnicov poartă cu el în geantă sau ţine sub pernă compromat împotriva lui Voronin? Împotriva lui Voronin compromatul nu trebuie căutat, căci se vede pe faţa sa.
Anatol Plugaru, ex-ministru al Securităţii (1991—1992 )
Violenţele de după alegeri nu sunt excluse. Cine ar putea fi hegemonul violenţelor, cine ar fi în spatele acestora? Revoluţiile le fac cei săraci, pentru că cei care au averi nu sunt interesaţi de egalitatea cu ceilalţi. În societatea noastră urmează de văzut cine şi ce poate face şi cine este interesat de aşa ceva. S-ar putea ca tot acei care vor să îşi apere averile să pornească mişcări controlate şi direcţionate. După plecarea comuniştilor s-a vorbit câteva săptămâni despre conturile fabuloase ale unor oameni aflaţi la fosta conducere sau apropiaţi fostei conduceri. Dar apele s-au liniştit. Oricum, cred că unele forţe au ce ascunde, chiar şi cu ajutorul unor tulburări sociale, şi dacă la 7 aprilie 2009 am avut un clopoţel al revoltei, mă tem să nu se bată clopotul adevărat după 28 noiembrie. Cazul Reşetnicov? Nu cred că are nevoie cineva să îl răpească. Acest caz e «foaie verde fum de tractor».
Gheorghe Mihai, director SIS (2009 — prezent)
ZdG a solicitat în timp util poziţia oficială a SIS privind informaţiile potrivit cărora, în legătură cu alegerile parlamentare din 28 noiembrie, în R. Moldova ar fi puse la cale acţiuni de destabilizare a situaţiei. Deţine sau nu SIS astfel de informaţii? Ce acţiuni sunt întreprinse pentru contracararea unor eventuale asemenea evenimente?
Până la închiderea acestei ediţii, SIS a refuzat să prezinte un răspuns la solicitarea ZdG.
Igor Boţan, director Asociaţia pentru Democraţie Participativă
Eu nu exclud că în actuala situaţie ar putea avea loc scenarii violente. Situaţia în R.Moldova este foarte tensionată, există câteva cazuri care trebuie să pună în gardă autorităţile – cazul Irinei Loghin sau cel al lui Artur Reşetnicov. Având aceste semnale, autorităţile trebuie să întreprindă toate măsurile pentru a contracara asemenea violenţe. Nu pot spune cine anume este interesat de violenţe, dar ştiind că R.Moldova este o ţară cu un conflict nesoluţionat o perioadă foarte lungă, este evident că sunt forţe care nu doresc soluţionarea acestui conflict şi în acest context admitem că există forţe care ar putea fi interesate de violenţe postelectorale. Nu e cazul să isterizăm societatea, este doar necesar ca autorităţile şi organele de forţă să ia în calcul asemenea scenarii şi să dea dovadă de o pregătire adecvată.
