Bucate de Lupoaică pentru un Guvern cu fobii

Scos încă în 2005 de pe piedestal, monumentul „Lupoaica – Romulus şi Remus”, este supus unei restaurări pline de ghinion. Periodic, ministrul Culturii şi Turismului, Artur Cozma, declară că acesta va fi reinstalat imediat ce va fi restaurat. Pe de altă parte, „lupoaica”, aşa cum a declarat ministrul pentru Ziarul de Gardă acum trei ani, e încă „în bucate”. Din cauza tărăgănării semnării contractului dintre muzeu şi întreprinderea care ar trebui să restaureze monumentul, simbolul latinităţii rămâne ascuns în laboratorul de la subsol.

Conform ordinului Ministerului Culturii şi Turismului din 12 august 2005, Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei urma să repună în valoare monumentul şi să demareze restaurarea acestuia. Iniţial, potrivit unui răspuns oficial al Ministerului la adresarea Ziarului de Gardă, pentru că suma pe care a solicitat-o SA „Restauratorul” a fost estimată la 1mil. 136 406 lei, procesul de restaurare a fost imposibil. Abia peste doi ani, la 15 ianuarie 2007, Muzeul a organizat o comisie de profil din specialişti de la Uniunea Artiştilor Plastici şi Academia de Ştiinţe a Moldovei, reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Turismului şi Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei în vederea organizării licitaţiei pentru restaurarea sculpturii. La licitaţia din 31 ianuarie 2007 a câştigat proiectul propus de Anstec Met SRL. Devizul de cheltuieli pentru restaurarea sculpturii propus de această întreprindere constituie aproximativ 122 mii lei, iar pentru amenajarea terenului aferent – 360 766 lei. În total – 509 757 lei, sumă de două ori mai mică decât cea cerută de SA „Restauratorul”.

Simbolul latinităţii interzis după eşecul PCRM

Astfel, lucrările de restaurare au demarat în iunie 2007. Dar şi aici cu ghinion.
Exact un an în urmă, în timpul campaniei electorale, apăruseră indicaţii de la Minister ca Lupoaica să fie amplasată pe piedestal. Specialiştii de la Anstec Met SRL s-au apucat de lucru. Sculptura a fost supusă unor proceduri tehnologice preliminare: a fost curăţat corpul sculpturii şi a fost efectuat procesul tehnologic de tratare termică a sculpturii. Nu cu mult timp înainte de Ziua Independenţei de anul trecut, 27 august 2007, Eugen Sava, directorul muzeului i-a dat un telefon lui Vasile Şelaru, directorul general Anstec Met SRL prin care îi spune să stopeze orice lucrare. De ce? „Pentru că la alegerile locale PCRM a pierdut cursa electorală”, explică Vasile Şelaru. „În cazul în care câştigau alegerile, noul primar comunist, în frunte cu ex-premierul Vasile Tarlev, ar fi venit la monument cu flori şi tricoloruri. În cazul în care aceşti au pierdut, lucrările au trebuit stopate”.

Atunci când lucrările trebuiau reluate s-a motivat prin faptul că nu mai există resurse financiare, iar contractul dintre muzeu şi Anstec Met SRL nu a mai fost respectat. Potrivit lui Vasile Şelaru, dacă din punct de vedere juridic totul ar fi pus la punct, ar exista şi finanţe care ar asigura restaurarea până la capăt a monumentului. Totodată, acesta este de părerea că acest monument nu place autorităţilor de la Chişinău. „Altfel cum s-ar motiva finanţarea excesivă a Caravelei Culturii şi a altor proiecte?”, se întreabă Şelaru. „În comparaţie cu alte proiecte, restaurarea monumentului nu costă atât de mult”, mai explică el.

„Lupoaica” e în bucate şi în 2008

Solicitat în decembrie 2005 la acelaşi subiect, ministrul Cozma ne-a spus convins că „lupoaica este în bucate” şi ne-a explicat şi cauza defecţiunilor. „Monumentul adus din România şi instalat în faţa muzeului a fost confecţionat nu la nivelul cuvenit”, ne-a spus ministrul în decembrie 2005, dându-ne şi detalii. „Dacă intrăm în probleme tehnice, au fost nişte pori prin care a intrat apa. Iarna apa îngheţa, iar gheaţa a rupt această sculptură în bucăţi. S-a desfăcut ca o coajă de nucă. Acum avem o dilemă foarte interesantă. Să încercăm să refacem această sculptură adusă din România şi care s-a desfăcut până la urmă sau să confecţionăm o statuie nouă. În căutarea banilor şi resurselor la această problemă acum ne şi aflăm”, a mai spus Cozma atunci.

Potrivit răspunsului oficial al ministerului, termenul de finalizare a lucrărilor de restaurare este preconizat pentru primul trimestru al anului 2009. Pe de altă parte, ministrul Cozma habar nu are când „Lupoaica” va reveni pe piedestal.

Solicitat, deja în 2008, de Ziarul de Gardă, ministrul a spus că problema nu constă în finanţare, ci, potrivit lui, „în procedura care este destul de complicată”. Totodată, el ne-a asigurat că monumentul va reveni la locul său.

Directorul muzeului, Eugen Sava, însă, propune să publicăm un anunţ prin care cetăţenii ar fi solicitaţi să facă donaţii pentru restaurarea monumentului.

Ghinion pentru Romulus şi Remus

„Lupoaica a fost adusă la Chişinău cu 10 zile înainte de a fi instalată», ne-a declarat Tudor Braga care, în 1990, deţinea funcţia de şef al Direcţiei monumente, artă plastică şi design din cadrul Ministerului Culturii. «O noapte întreagă, din 30 noiembrie spre 1 decembrie, s-a tot muncit la instalarea monumentului. Ne-am gândit mult unde anume am putea-o instala. Printre variantele propuse figurau şi parcul central sau strada Alexei Mateevici. Cred că locul ales a fost, totuşi, cel mai potrivit».

Povestea acestui simbol roman la Chişinău, de fapt, e plină de peripeţii. Istoricii spun că, în 1924, Mussollini a dăruit României patru copii ale monumentului original de la Roma. Două copii au fost montate, respectiv, la Bucureşti şi la Cluj. Cea de-a treia a fost instalată la Timişoara şi rezistă până acum. A patra, cea de la Chişinău, a fost topită cu tot cu inscripţia „Da, de la Roma venim, din Dacia traiană” în 1940, când au venit sovieticii. Unii sceptici zic că şi de această dată siguranţa aflării «Lupoaicei» la Chişinău „a fost fisurată” din cauza aceluiaşi vers al lui Mihai Eminescu, înscris pe soclul de granit al monumentului la 30 noiembrie 1990: „Da, de la Roma venim, din Dacia traiană”.

Bani şi acte pentru Lupoaică

Executată în bronz la Fondul Artiştilor din România, sculptura „Lupoaica – Romulus şi Remus” a fost instalată în faţa Muzeului Naţional de Istorie din R. Moldova la 1 decembrie 1990. Potrivit Anstec Met SRL, la executarea monumentului într-adevăr s-au produs abateri tehnologice. Interiorul sculpturii, bunăoară, nu a fost curăţat de deşeurile formate în urma turnării monumentului. Ulterior, încercările de restaurare s-au executat fără a se lua în vedere greşelile produse la producere. SA „Restauratorul”, de exemplu, a utilizat proceduri de sudură, astfel sculptura a fost deteriorată şi mai grav. Vasile Şelaru spune că monumentul a ajuns în laboratorul său deteriorat în proporţie de 80—85 %.

În decembrie 2005, am găsit monumentul „Lupoaica-Romulus şi Remus” într-un colţ al subsolului Muzeului de Istorie şi Arheologie. Fisurată şi fără un picior, «lupoaica» nu era totuşi desfăcută „în bucate”, precum a declarat ministrul Cozma. Este adevărat că şi cei doi prunci lipseau de lângă ea. Acum, acest monument se află cu adevărat în stare de «bucate». Considerată simbolul latinităţii „Lupoaica-Romulus şi Remus”, pentru restaurare, aşteaptă finanţare, dar şi acte în regulă de la Ministerul Culturii şi Turismului.

Anastasia NANI