[FOTO, DOC]Combinat STRATEGIC de milioane preluat de la stat pe nimic
Combinatul de Produse Cerealiere (CPC) din Chişinău, la care statul deţine aproape 80% din acţiuni, a rămas fără vreo 60 de bunuri imobile, în urma unor tranzacţii mai mult decât dubioase, care au avut loc timp de câteva zile, în luna aprilie 2014. Acestea toate au intrat în posesia unei firme fondate cu doar câteva zile înainte de tranzacţie.
Activitatea CPC Chişinău, situat pe str. Uzinelor nr. 2, constă în prelucrarea produselor cerealiere, acesta fiind principalul furnizor de făină către S.A. „FRANZELUŢA”. Conform unei hotărâri a Guvernului din 20 august 2007, CPC, la care statul deţinea aproape 80% din acţiuni, urma să fie privatizat. Atunci, Combinatul avea un capital social de aproape 116 mln. de lei, iar statul îşi dorea să primească în urma procesului de privatizare nu mai puţin de 92 mln. de lei. Ca şi multe alte obiective din acea hotărâre de Guvern, Combinatul, până la urmă, nu a mai fost vândut.
Privatizare eşuată, preluare reuşită
În noiembrie 2013, actuala guvernare şi-a propus din nou să-l privatizeze. Acesta se regăsea pe o listă ce cuprindea 13 întreprinderi importante, care urmau a fi expuse spre privatizare prin concurs investiţional, pe bază de proiecte individuale. Pe lista celor 13 întreprinderi se regăseau, pe lângă CPC Chişinău, alte companii cu renume: Moldtelecom, Aroma, Tutun CTC, Circul şi Air Moldova. Nici de această dată însă Combinatul nu a fost supus privatizării, şi asta pentru că, în februarie 2014, a fost anulată Hotărârea anterioară privind privatizarea proprietăţii de stat. Valeriu Lazăr, pe atunci ministrul Economiei, spunea că statul a renunţat să-şi vândă proprietatea în acest an pentru că, „per ansamblu, noi am ajuns la concluzia că nu putem asigura un proces suficient de transparent şi eficient”.
Doritori de a pune mână pe Combinat s-au găsit însă şi fără iniţierea procesului de privatizare. Astfel, deşi instituţia nu a fost vândută de către stat, ea a rămas aproape fără bunuri imobile. Acestea au fost vândute într-un mod mai mult decât suspect în luna aprilie 2014, în urma a două tranzacţii succesive, care au avut loc la o distanţă de două zile. Conform informaţiilor de la ÎS Cadastru, pe 23 aprilie 2014, 60 de bunuri imobile care aparţineau CPC au fost cedate, în urma unui contract de vânzare-cumpărare cu nr. 3403, firmei SRL SERVIVET. Peste doar două zile, pe 25 aprilie 2014, firma SERVIVET a revândut aceleaşi bunuri imobile, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2635, firmei SRL FINANCIAL INVESTMENT GROUP. Cu câteva zile înainte de aceste tranzacţii, conform informaţiilor de la Cadastru, SA AVICOLA BUCOVĂŢ solicita aceste bunuri în contul unor datorii. Firma FINANCIAL INVESTMENT GROUP, deţinătoarea celor 60 de imobile, a fost fondată la 16 aprilie 2014, cu doar 9 zile înainte de a intra în posesia clădirilor, fiind administrată de către o persoană cu numele Liliana Valentin Ţurcanu, care figurează şi în calitate de unic fondator. Firma este specializată în construcţia de clădiri, activităţi de proiectare, hoteluri, baruri şi restaurante. Sediul SRL-ului este într-un apartament de pe str. Toma Ciorbă, 32/1.
Tăcerea şi eschivarea autorităţilor
În urmă cu o lună, ZdG l-a contactat pe Andrei Diaconu, directorul Combinatului în cauză, pentru a discuta despre situaţia creată. După ce a auzit subiectul la care dorim să discutăm, ne-a spus că tema ar fi delicată şi a cerut datele noastre, cu precizarea că va reveni. După două săptămâni de aşteptare, nu a revenit, aşa că l-am contactat din nou. Din anticameră, în repetate rânduri, ni s-a spus sau că este în şedinţă, sau că e plecat la minister.
Am contactat şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în subordinea căruia se află Combinatul. Ministrul Vasile Bumacov ne-a declarat că problema este una complexă, care a fost abordată de el inclusiv în scrisori de informare adresate către conducerea ţării. Totuşi, ministrul ne-a recomandat să discutăm cu direcţia juridică din cadrul Ministerului sau cu Elena Vahtin, şefa cabinetului său, care ar fi la curent cu această problemă. Contactată de ZdG, Vahtin ne-a redirecţionat către Mihai Butucel, şeful direcţiei juridice a MAIA. Acesta, la rându-i, ne-a spus că cel mai bine ar fi să discutăm cu reprezentanţii Combinatului, care ar fi responsabili de această situaţie. Am insistat, iar Butucel ne-a propus să revenim luni, 14 iulie 2014, atunci când urma să revină din concediu un subaltern care s-a ocupat de acest caz. Luni, Butucel nu a răspuns la telefon. Colegii săi ne-au spus că persoana la care făcuse acesta referire ar urma să revină din concediu după 25 iulie şi nu luni, cum ne anunţase acesta.
Soţia directorului OFERTA PLUS, proprietara clădirilor
CPC este o întreprindere strategică pentru R. Moldova, contribuind la asigurarea sectorului de panificaţie al economiei naţionale cu făină. Am încercat să aflăm cum a fost posibil ca o asemenea întreprindere de stat să rămână fără 60 de bunuri imobile. Am mers mai întâi la sediul firmei FINANCIAL INVESTMENT GROUP, deţinătoarea clădirilor, pentru a discuta cu reprezentanţii ei. SRL-ul se află însă într-un apartament dintr-un bloc de locuit din str. Toma Ciorbă, cu acces restricţionat. La Cadastru, apartamentul în care figurează sediul firmei create cu câteva zile înaintea tranzacţiei este înregistrat pe numele lui Corneliu Nicolae Ţurcanu, probabil soţul Lilianei Ţurcanu, fondatoarea şi administratoarea firmei. Numele lui Corneliu Ţurcanu a devenit cunoscut opiniei publice datorită unui caz împotriva R. Moldova la CEDO.
Acesta a fost şi este directorul SRL OFERTA PLUS, firma care a câştigat în baza unei decizii CtEDO 2,5 mln. de euro despăgubiri de la stat. În presă s-a tot vorbit în ultima perioadă despre acest dosar, lansându-se ideea că în spatele acestui SRL s-ar afla inclusiv persoane cu funcţii importante în stat. Ţurcanu a fost judecat anterior, însă a fost declarat nevinovat, după ce OFERTA PLUS a intermediat vânzarea energiei electrice din Ucraina către instituţii de stat din R. Moldova.
Totul a început încă în anul 2000
Pe site-ul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) am găsit date cu referire la două procese de judecată cu implicarea CPC Chişinău. Anume aceste procese ar sta, se pare, la baza situaţiei create în luna aprilie, când bunurile imobile ale Combinatului au fost preluate şi vândute. Dintr-un prim dosar, în care CPC Chişinău s-a judecat cu SRL „SERVIVET” şi „Mobiasbanca” cu privire la recunoaşterea nulităţii unor clauze contractuale, aflăm că în anul 2000 pachetul majoritar al statului în CPC Chişinău a fost privatizat, fiind înstrăinat ÎM „Larga-Vin”. Întrucât noul proprietar al pachetului de acţiuni privatizat nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale privind efectuarea investiţiilor în capacităţile de producţie ale CPC, comiţând, totodată, multiple abuzuri şi încălcări ale legislaţiei, la 15 mai 2003, Curtea de Apel Economică a reîntors Combinatul statului.
Doar că, în perioada aflării pachetului majoritar în proprietatea „LARGA-VIN”, administraţia CPC a încheiat un şir de contracte de credit cu „Mobiasbanca”, iar pentru garantarea rambursării creditului a fost instituit gajul asupra complexului de producţie al CPC Chişinău. Deoarece nu a reuşit să restituie creditul nominalizat, creanţele băncii, inclusiv garanţiile rambursării creditului, au fost cesionate de către bancă iniţial către SRL „PICOM”, ulterior firmei SRL „CEREALIS PROD”, pentru ca mai apoi aceleaşi drepturi să fie cesionate firmei SERVIVET SRL, cea care, amintim, în aprilie 2014, a preluat bunurile combinatului şi le-a vândut peste două zile firmei FINANCIAL INVESTMENT GROUP. Acest proces a fost pierdut de către Combinat în luna noiembrie 2013. Hotărârea finală a fost luată de cinci magistraţi: Iulia Sârcu, Ion Vâlkov, Tamara Chişcă-Doneva, Vera Macinskaia şi Constantin Alerguş.
Cine se află în spatele tranzacţiei?
Un alt proces, CPC l-a pierdut, tot toamna trecută, cu SA AVICOLA BUCOVĂŢ, cea care, în 2012, a acţionat Combinatul în judecată, solicitând preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile ale acestuia, în urma unui litigiu care data încă din 1998. După un proces care a durat mai mulţi ani şi în care conducerea CPC reclama faptul că judecătorii nu au un comportament corect, AVICOLA BUCOVĂŢ a avut, într-un final, câştig de cauză, dat tot de către judecătorii Iulia Sârcu, Ion Vâlkov şi Vera Macinskaia. Conform hotărârii, CPC urma să plătească, prin intermediul bunurilor, peste 30 mln. de lei.
Firmele cu care s-a judecat CPC Chişinău sunt fondate şi administrate de persoane aproape necunoscute. SRL SERVIVET îl are ca fondator pe Alexandr Burcovschi, nume similar cu al unei persoane despăgubite în 2007 de către CtEDO, după ce a fost reţinută în 2004 pentru presupuse afaceri ilegale cu terenuri. Firma se află într-o clădire din str. Alexandru cel Bun, 44. SRL CEREALIS PROD îşi are sediul în aceeaşi clădire şi este fondată şi administrată de către Maxim Pasecnic. SRL PICOM a fost radiată din Registrul SRL-urilor, după ce intrase în insolvabilitate. Ea a fost fondată de către Eugenia Cernei şi Valeri Doncenco. Anterior, unii acţionari ai AVICOLA BUCOVĂŢ scriau într-o scrisoare deschisă, făcută publică, că au fost chemaţi la o întâlnire cu conducerea fabricii anume pe str. Alexandru cel Bun, 44, acolo unde sunt înregistrate firmele SRL SERVIVET şi SRL CEREALIS PROD.
„Caşcei”, omul din umbră?
Site-ul hicsuntleones.eu, care publică foarte mult despre atacurile raider, anunţa într-o serie de articole că firmele SRL SERVIVET şi SRL CEREALIS PROD ar face parte dintr-un grup de firme care ar aparţine, prin intermediari, controversatului om de afaceri Vadim Ciornea, alias Caşcei. Acelaşi site scrie că şi AVICOLA BUCOVĂŢ a fost la un moment dat preluată, tot prin intermediari, de către Vadim Ciornea. ZdG scria despre acesta că, în iarna lui 2012, a petrecut împreună cu trei fete, alături de doi procurori şi un consilier de-al omului de afaceri Anatol Stati, într-un apartament privat din Chişinău. Vadim Ciornea deţine mai multe firme, inclusiv în zone off-shore. Numele acestuia figurează în mai multe dosare intentate de Procuratura Generală.
ZdG a încercat să contacteze familia Ţurcanu la adresele indicate, dar nu a reuşit. De asemenea, nu a reuşit un dialog cu Vadim Ciornea. Redacţia rămâne deschisă unei discuţii cu persoanele vizate, în cazul în care acestea doresc să se pronunţe pe marginea faptelor relatate mai sus.
