Fondurile europene din R. Moldova: prin off-shoruri şi firme-fantomă
ONG-urile acuzate că ar fi obţinut şi utilizat în mod fraudulos banii veniţi de la Consiliul Europei au apelat la firme-fantomă şi off-shoruri pentru a şterge urma banilor. Cel puţin asta reiese din ordonanţele procurorului care conduce urmărirea penală pe acest caz. Avocaţii învinuiţilor declară însă că, în realitate, lucrurile nu sunt chiar aşa cum au fost prezentate de către acuzatorii de stat şi susţin că clienţii lor sunt nevinovaţi.
Pe 25 septembrie, Procuratura Generală (PG) anunţa că factori de decizie din cadrul mai multor ONG-uri sunt învinuiţi că ar fi utilizat fraudulos bani din fonduri externe, acordate pentru implementarea unor proiecte.
Anunţul PG. Prejudiciu de 50 mii de euro
Printr-un comunicat de presă se anunţa că Procuratura Anticorupţie (PA) a pornit o cauză penală pentru escrocherie, abuz de serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani, “fiind documentată o schemă ilegală de sustragere a granturilor”. Iniţial, pe acest caz au fost reţinute trei persoane care reprezentau ONG-urile suspectate. Procurorii afirmau că aceştia au fost reţinuţi “chiar atunci când împărţeau o tranşă de 16 mii de euro, obţinuţi prin fraudă”, şi că “unul dintre reţinuţi era organizatorul schemei criminale, iar din banii obţinuţi anterior, şi-ar fi cumpărat un apartament în centrul Capitalei”.
„Potrivit procurorilor, ONG-urile vizate ar fi prezentat unei fundaţii date eronate despre activitatea lor, modalitatea şi temeinicia folosirii banilor, întocmeau programe ale unor pseudoactivităţi care, de fapt, nu erau realizate. Tot ei prezentau rapoarte false, dobândind prin înşelăciune de la donatori europeni mijloace financiare în proporţii deosebit de mari. Operaţiunea de documentare a schemei criminale a fost realizată de PA în comun cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care, din 2009 până în prezent, au stabilit un prejudiciu de 50 000 euro, cauzat donatorilor europeni”, se menţiona în comunicat.
Trei acuzaţi, o persoană în libertate
Pe 26 septembrie, cele trei persoane bănuite de procurori că ar fi implicate în aceste scheme au fost aduse în faţa judecătorului de instrucţie pentru aplicarea mandatelor de arest. Atunci, presa, din diverse surse, a aflat numele persoanei pe care procurorii o numeau organizatorul schemei. Acesta este Igor Gavrilov şi apare în datele disponibile pe internet ca fiind preşedintele Comitetului Internaţional pentru Diplomaţie Civică (CIDC).
Acesta a şi fost adus primul în faţa judecătorului de instrucţie, Elena Carpenco, care i-a aplicat un mandat de arest pentru 30 de zile. Ulterior, în jurul orei 20.00, la Judecătoria sect. Centru a fost adusă şi o altă persoană, învinuită că i-ar fi complice lui Gavrilov. Ei i s-au aplicat 15 zile de arest. Cea de-a treia persoană nu a ajuns în faţa judecătorului de instrucţie, urmând a fi cercetată în stare de libertate. Oleg Mâţa, avocatul lui Igor Gavrilov, ne-a spus că clientul său pledează nevinovat şi că acesta ar trebui cercetat în stare de libertate. Cât despre faptul că Gavrilov ar fi fost reţinut atunci când împărţea 16 mii de euro, Mâţa spune că nu doreşte să discute, pentru a nu fi acuzat de către organul de urmărire penală că a divulgat informaţii ce ţin de urmărirea penală.
Învinuit sau martor?
Nu-şi recunoaşte în niciun fel vinovăţia nici cealaltă persoană reţinută. Violeta Gaşiţoi, avocata sa, susţine că persoana pe care o reprezintă a depus recent o plângere la PG, pe faptul falsificării semnăturilor sale. Gaşiţoi afirmă că clienta sa s-a întâlnit încă în luna februarie, la Strasbourg, cu finanţatorii europeni despre care procurorii afirmă că au fost prejudiciaţi, iar aceştia i-au prezentat o mapă cu documente, prin care i-au cerut să spună dacă îi este cunoscut conţinutul şi dacă-şi recunoaşte semnătura de pe acele acte.
„Ea atunci le-a spus că acele acte sunt false, că ea nu-şi recunoaşte semnătura de pe ele şi că nici nu cunoaşte numele organizaţiilor la care se făcea referire. A plecat acasă, dar pentru că nu ştia cine i-a falsificat semnătura, nu a întreprins nimic. Pe 23 septembrie, la ora 20.00, ea a fost reţinută. Nu este adevărat că acest lucru s-a întâmplat, aşa cum spune procuratura, în momentul în care erau împărţiţi bani. Ea era atunci acasă, cu familia”, ne-a mai spus avocata, care susţine că în acte figura semnătura clientei sale, precum că ea ar fi desfăşurat unele traininguri, lucru care în realitate nu s-a întâmplat. “Clienta mea trebuie să fie martor, nu învinuit”, spune Gaşiţoi.
Prejudiciu de 1 500 000 de euro?
Din materialele procurorilor, obţinute de ZdG, putem constata că primul dosar penal pe marginea acestui caz a fost deschis încă pe 17 ianuarie 2013, ca urmare a denunţului inspectorului superior al Direcţiei Misiuni Speciale din cadrul MAI, Oleg Mânzatu, din 26 decembrie 2012. În denunţ se indică despre acţiunile ilegale ale factorilor de decizie care gestionează trei organizaţii obşeşti: Comitetul Internaţional pentru Diplomaţie Civică, Femeile Regiunii Bălţiului şi Asociaţia de Super Maraton din Moldova.
De remarcat că primele două asociaţii îl au în calitate de preşedinte pe Igor Gavrilov, iar ultima, pe Raşid Burtiev, nume purtat şi de un savant, specialist principal la Institutul de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În ordonanţa procurorilor se menţiona că aceste persoane, “folosindu-se de situaţia de serviciu, în interes material, sub pretextul de a petrece traininguri pe diferite tematici, au dobândit ilicit din fonduri europene mijloace băneşti în sumă totală de 1 500 000 euro, cauzând astfel urmări grave intereselor publice, afectând imaginea R. Moldova pe plan internaţional”.
Lista ONG-urilor implicate
Un al doilea dosar a fost deschis pe 1 martie 2013, tot în baza unor informaţii acumulate de către Direcţia Misiuni Speciale a MAI. În ordonanţa semnată de procurorul Ion Neguriţă se spune că “pe 22 ianuarie 2013, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în PA au parvenit materiale de la directorul general pentru programe al Consiliului Europei privind iregularităţile depistate de către Fundaţia Europeană pentru Tineret (FET), urmare a examinării rapoartelor financiare ale organizaţiilor non-guvernamentale CIDC, Centrul EVS în Moldova, Integrare, Centrul Egalităţii Gender în Moldova, Centrul de consultanţă în activitatea, integrarea şi reabilitarea persoanelor cu dizabilităţi – Integral, Unesco Club Tiraspol şi Femeile Regiunii Bălţiului”, scrie în ordonanţa semnată de procurorul Neguriţă.
„Analizând materialele parvenite, există bănuiala rezonabilă că factorii de decizie ai organizaţiilor non-guvernamentale menţionate, prezentând date eronate în adresa Fundaţiei Europene pentru Tineret cu privire la activitatea acestora, modalitatea şi temeinicia folosirii mijloacelor financiare, au dobândit prin înşelăciune şi abuz de încredere mijloace financiare în proporţii deosebit de mari, pe care şi le-au însuşit”, se menţionează în ordonanţă.
4 000 000 în zone off-shore
Un al treilea dosar penal PA l-a iniţiat pe 12 iulie 2013, în baza unui raport privind pretinsele acţiuni de evaziune fiscală şi de spălare a banilor, comise de către factorii de decizie ai SRL Ingrocom-Prim şi SRL Cebalex-Prod. În ordonanţa semnată tot de Ion Neguriţă se menţionează că la aceste concluzii s-a ajuns în urma acţiunilor de urmărire penală efectuate în cadrul dosarului penal deschis în luna ianuarie.
„În materialele prezentate de către FET s-a stabilit că ONG-urile gestionate de către Igor Gavrilov, care beneficiau de granturi, transmiteau dreptul de a prelua grantul întreprinderilor Ingrocom-Prim şi Cebalex-Prod, iar acestea, la rândul lor, nu au transmis niciun fel de rapoarte financiare referitoare la gestionarea granturilor. Ulterior, a fost stabilit că întreprinderile Ingrocom-Prim şi Cebalex-Prod au fost declarate ca firme-fantomă de către CCCEC. În urma măsurilor întreprinse, s-a stabilit că întreprinderile indicate au transmis peste 4 000 000 de lei unor companii nerezidente din zonele off-shore. Dări de seamă privind transferurile efectuate la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi la Biroul Naţional de Statistică nu au fost prezentate”, se spune în ordonanţă.
„Gavrilov conduce doar două organizaţii”
Avocatul lui Gavrilov afirmă că, în realitate, “lucrurile nu stau chiar aşa cum e specificat în ordonanţele procurorilor. Gavrilov conduce doar două organizaţii. Atât. Celelalte, care figurează în ordonanţe, chiar nu cunosc de unde au apărut, iar clientul meu nu are nicio legătură cu ele”, spune Oleg Mâţu. “Cu atât mai mult că chiar nu cunoaştem nici de unde au apărut sumele despre care se pretinde că au fost sustrase, iar apoi “spălate”. Clientul meu a explicat urmăririi penale că el conduce două organizaţii, iar pe parcursul activităţii a realizat doar câteva proiecte”, spune avocatul lui Gavrilov, originar din regiunea transnistreană, cu cetăţenia Rusiei şi a R. Moldova.
„Acum o să investigăm mai mult”
Ion Neguriţă, procurorul care conduce urmărirea penală, afirmă că “este poziţia apărării precum că, Gavrilov nu are legătură cu toate ONG-urile. La noi acum sunt date, care urmează a fi confirmate şi de alte probe, cu ridicări din diferite instanţe a actelor care confirmă atribuţiile la gestionarea acestor ONG-uri de către Gavrilov. Acum se fac ridicări de documente pentru a vedea dacă toate ONG-urile sunt înregistrate oficial”, afirmă Neguriţă.
Referitor la sumele de bani sustrase de acele ONG-uri şi discordanţa dintre sumele din ordonanţe şi cele din comunicatul de presă al PG, Neguriţă afirmă că “ce ţine de prejudiciu, noi acum o să investigăm mai mult. Eu acum nu vă pot spune o cifră cu care au fost prejudiciate organismele internaţionale. Urmează să efectuăm un volum foarte mare de lucru pentru a stabili suma exactă a prejudiciului”, declară Neguriţă, care spune că “se va investiga eventualitatea falsificării unor semnături ale unei persoane care este învinuită în acest caz. A treia persoană nu a fost arestată pentru că nu s-au stabilit careva circumstanţe care ar putea duce la aplicarea faţă de învinuit a măsurii de arest. Asta este la discreţia organului de urmărire penală”, conchide Neguriţă.
