Familia Garaba, martorii acuzării
Învinuirea adusă lui Gheorghe Munteanu, tânărul care a avut un conflict cu Iurie Garaba, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), a fost făcută intenţionat greşit, pentru a justifica mandatul de arest eliberat pe numele său. Totodată, învinuirea formulată de procurorul care conduce urmărirea penală la adresa lui Munteanu se bazează exclusiv pe declaraţiile membrilor familiei Garaba, care figurează ca martori în dosar. „Este o încheiere strigătoare la cer”, spune un avocat, după ce a studiat hotărârea luată de fostul procuror, actualul judecător de instrucţie al Judecătoriei Buiucani, Ion Morozan. Miercuri, 7 august, magistraţii Curţii de Apel (CA) Chişinău au ajuns şi ei la aceste concluzii, eliberându-l pe Munteanu din arest preventiv, după ce au admis recursul avocatului.
Scandalul izbucnit miercuri, 31 iulie, cu implicarea lui Iurie Garaba, preşedintele CSP, a luat amploare la finalul săptămânii, când Eugen Bordos, procurorul care conduce urmărirea penală pe acest caz, a solicitat eliberarea unui mandat de arest pentru 30 de zile pe numele lui Gheorghe Munteanu.
Învinuire greşită pentru a justifica arestul
În demersul său, Bordos, care activează în cadrul Procuraturii Buiucani, cea care gestionează dosarul, şi-a motivat solicitarea prin art. 287, alin. 3, Cod Penal (CP), care se referă la “huliganism agravat”. Acest alineat însumează practic acţiunile prevăzute în primele două alineate ale art. 287, dar şi faptul că aceste acţiuni ar fi fost săvârşite “cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrităţii corporale sau sănătăţii”. Nu este clar ce fel de armă a folosit Gheorghe Munteanu şi de ce acţiunile sale au fost încadrate în acest articol, pentru că, se ştie, acesta a lovit doar cu pumnul, o singură dată, fapt recunoscut de Garaba însuşi.
De remarcat şi faptul că, iniţial, Munteanu a fost reţinut în baza primului alineat al acestui articol, care prevede o pedeapsă mai redusă. Miercuri, acest fapt era anunţat chiar de reprezentanţii Inspectoratului General de Poliţie (IGP), într-un comunicat de presă. A doua zi, în demersul procurorului era indicat deja un alt alineat, care agrava situaţia persoanei reţinute.
„Motivarea” procurorului
Tot din demersul procurorului Bordos aflăm că Gheorghe Munteanu, angajat oficial în câmpul muncii, în calitate de manager la SRL Logtex, anterior necondamnat, cu studii superioare, este învinuit oficial de faptul că “încălcând grosolan ordinea publică, fără niciun motiv, intenţionat a tamponat automobilul lui Iurie Garaba, creând pericol real pentru viaţa şi sănătatea lui şi a familiei sale”.
„În continuarea acţiunilor sale, dând dovadă de un cinism şi obrăznicie deosebită, fără motiv, l-a înjurat şi agresat fizic pe cetăţeanului Garaba Iurie, apoi, intenţionat, i-a aplicat acestuia o lovitură cu pumnul în regiunea feţei”, se mai spune în demersul procurorului. Acesta a motivat solicitarea arestării lui Gheorghe Munteanu prin faptul că există suspiciuni că învinuitul ar putea să se ascundă de la prezenţa în faţa organului de urmărire penală, poate să împiedice la stabilirea adevărului sau să săvârşească acţiuni infracţionale asupra eventualilor martori. Procurorul a amintit şi de faptul că în buletinul de identitate al învinuitului era indicată o adresă de domiciliu, iar în procesul-verbal de reţinere – alta.
Martorii Garaba
De aici, Bordos a concluzionat că Gheorghe Munteanu nu ar avea un loc permanent de trai. Un alt motiv invocat de acesta pentru arestarea lui Munteanu a fost că tânărul este holtei. De remarcat şi faptul că din încheierea emisă de judecătorul de instrucţie rezultă că învinuirea procurorului adusă lui Gheorghe Munteanu se bazează doar pe declaraţiile lui Iurie Garaba, a soţiei sale Irina şi a feciorului, Vadim Garaba, care au fost audiaţi.
În instanţă, Vladislav Roşca, avocatul lui Gheorghe Munteanu, a solicitat respingerea demersului, motivându-şi solicitarea prin faptul că nu există probe care confirmă că învinuitul a încercat să se eschiveze, că nu a părăsit locul accidentului, că a participat la perfectarea actelor, că face declaraţii pe marginea cazului, iar martorii despre care menţiona procurorul că ar putea fi influenţaţi au fost deja audiaţi, iar declaraţiile loc coincid cu ale învinuitului.
Roşca a mai menţionat că afirmaţiile acuzării sunt declarative şi că punerea lui Munteanu sub învinuire în baza art.287, al. 3 din CP este făcută intenţionat, astfel încât acţiunile să-i fie calificate ca infracţiuni grave, pentru a permite aplicarea arestului.
„Pericol concret pentru ordinea publică”
Totuşi, joi, 1 august, Ion Morozan, judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Buiucani, a admis parţial solicitarea procurorului, eliberând pe numele lui Munteanu un mandat de arest pentru 20 de zile.
Acesta şi-a motivat decizia prin faptul că “învinuitul poate comite noi infracţiuni”, iar “privarea de libertate… e necesară într-o societate democratică”. Totodată, Morozan scrie că instanţa “ia în considerare gravitatea infracţiunilor… În asemenea circumstanţe, instanţa consideră că învinuitul urmează a fi izolat de societate pentru a permite organului de urmărire penală de a administra probele necesare ce va contribui la o desfăşurare normală şi obiectivă a procesului penal, la moment fiind imposibilă aplicarea unei măsuri preventive mai blânde. Lăsarea acestuia în libertate ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică”, se mai spune în încheierea lui Morozan.
Judecătorul susţine că afirmaţiile apărării nu pot fi luate în considerare pentru că ele sunt doar la nivel declarativ, neconfirmate de probe, asta deşi, în instanţă, nici procurorul nu a prezentat probe palpabile.
O încheiere „strigătoare la cer”
Am discutat cu mai mulţi experţi în probleme de drept, cărora le-am prezentat încheierea emisă de Ion Morozan şi le-am solicitat să o comenteze. Toţi au ajuns la concluzia că aceasta este una dubioasă, care provoacă semne de întrebare. “E o încheiere copy paste. Procurorul nu a adus nicio probă ce ar arăta că Munteanu a folosit vreun obiect în comiterea infracţiunii”, ne-a spus un jurist.
Veaceslav Ţurcan, avocat cu o vastă experienţă în dosarele ce ţin de arestul preventiv, consideră încheierea lui Ion Morozan “strigătoare la cer”. „Este vădit neîntemeiată. Prima problemă pe care o văd e calificarea faptei. Alineatul 3 din articolul incriminat spune că învinuitul ar comite acţiunile utilizând arma sau alte obiecte. Aici nu văd nicio probă care ar demonstra că a avut loc încercarea de a aplica violenţa cu arma sau alt obiect. Categoric, acţiunile învinuitului sunt calificate intenţionat pe un alineat care prevede sancţiuni mai dure, doar ca el să poată fi arestat”, susţine avocatul.
Judecătorul Morozan, cu trecut de procuror
„Judecătorul îi putea da lejer arest la domiciliu. E evident că arestul a fost aplicat ilegal. Dacă şi CA Chişinău va menţine arestul, atunci e un caz cu mari şanse la CtEDO. Trebuie de bătut la uşa Curţii, iar ea se va deschide. Faptul că în acest caz este implicat un procuror a dus la această încheiere. În toate cazurile când în spate sunt persoane interesate se procedează la fel, iar în justiţia noastră astfel de cazuri sunt multe. De asta şi R. Moldova e condamnată de multe ori la CtEDO. În acest caz, urmează să fie depusă plângere către conducerea PG, ca să fie pedepsite persoanele care au avut tangenţă cu acest caz şi care şi-au depăşit vădit atribuţiile de serviciu”, punctează Ţurcan.
Un răspuns la încheierea emisă de Ion Morozan ar putea fi găsit în trecutul său. Actualul judecător de instrucţie e fost procuror. Conform Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în anii 1986-1993, Ion Morozan a activat în calitate de procuror la Procuratura Buiucani din Chişinău. El a devenit judecător în 2005. Toată viaţa a activat în Procuratură şi Iurie Garaba, care şi-a început activitatea în 1989. Unele voci susţin că activităţile şi interesele lor s-au intersectat de mai multe ori în perioada respectivă. Numele lui Ion Morozan figurează şi în mai multe dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO.
Aparenta pace de peste o săptămână
Vladislav Roşca, avocatul lui Gheorghe Munteanu, a făcut recurs la încheierea lui Morozan, calificând-o drept ilegală. “Probabil, s-a dorit să i se dea o lecţie clientului meu, care s-a pus în poară cu un procuror”, crede Roşca.
Miercuri, 7 august, un complet de judecători în frunte cu Iurie Melinteanu au decis eliberarea lui Gheorghe Munteanu din arest, după ce au admis recursul avocatului, constatând în acest fel ilegalitatea încheierii emise de Morozan. Avocatul Ion Vâzdoagă, şi el fost procuror, angajat de familia Garaba în acest proces, a declarat presei la finalul şedinţei de judecată că Munteanu şi-a recunoscut vina şi chiar şi-ar fi cerut scuze de la familia Garaba. Totodată, miercuri, 7 august, şi acţiunile lui Munteanu au fost recalificate din nou, el fiind acuzat deja în baza al. 1 al art. 287, CP, şi nu în baza al. 3.
Vlad Roşca, avocatul lui Munteanu, ne-a spus că nu doreşte să comenteze declaraţia lui Vâzdoagă, dar ne-a rugat să “punem în mişcare gândirea logică şi să vă daţi seama unde a fost Garaba şi unde a fost clientul meu, şi dacă ei puteau să se întâlnească. În genere, familia lui Garaba am înţeles că nici nu e în Moldova, dar este în Italia”, a precizat Roşca.
Amintim că, marţi, 30 iulie, la ieşirea din Chişinău, a avut loc un accident rutier minor, iar ulterior, un incident, în care procurorul Iurie Garaba susţine că a fost lovit fără motive de Gheorghe Munteanu, şoferul care, din spusele procurorului, îi tamponase cu câteva minute mai devreme maşina. Tânărul are o altă versiune. El susţine că, de fapt, procurorul a provocat accidentul, şi tot el a fost cel care a sărit la bătaie. De remarcat că incidentul a fost tăinuit iniţial de către instituţiile statului, care au reacţionat abia a doua zi, după ce Sergiu Mocanu, liderul Mişcării Antimafie, a făcut public acest caz.
