Dinastii de judecători
Copiii judecătorilor au posibilitatea să studieze la facultăţile de drept din R. Moldova fără să achite taxa anuală de aproximativ opt mii de lei. Prin hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în 2008, peste zece copii de judecători au fost propuşi spre înmatriculare la instituţiile superioare de învăţământ. Mai mult decât atât, după finalizarea studiilor, absolvenţii nu au nicio obligaţie faţă de instituţiile de stat care i-au promovat la studii fără contract.
Din mai 2008 până la mijlocul verii, CSM a adoptat opt hotărâri prin care propune înmatricularea la studii în cadrul Universităţii de Stat din Moldova (USM), Universităţii de Stat „Alecu Russo” din or. Bălţi, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova (ULIM), Universităţii de Studii Europene din Moldova (USEM) şi scutirea de taxe a unor copii ai judecătorilor.
Copii de judecători doar la facultăţile de Drept
„Examinând cererile parvenite de la Valentin Verejan, preşedinte al Judecătoriei Militare, Nicolae Craiu, judecător al Curţii de Apel Economice, Ghenadie Eni, preşedinte al Judecătoriei Cahul şi Ecaterina Buzu, specialist principal în secţia justiţie şi cadre a Aparatului Consiliului Superior al Magistraturii”, este notat în hotărârea CSM din 22 mai 2008, „în temeiul Contractului de Colaborare între USM şi CSM, propune înmatricularea la studii la Facultatea Drept a USM a următorilor candidaţi: Victor Verejan, Sergiu Craiu şi Artiom Eni”, mai notează actul.
În baza aceluiaşi contract de colaborare între USM şi CSM, prin hotărârea din mai 2008, se solicită scutirea de taxă pentru anii 2008—2012 a studentei anului I, Cătălina Buzu.
Mai târziu, în iunie, CSM a examinat cererea lui Sergiu Furdui, vicepreşedinte al Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, prin care a fost solicitată înmatricularea la Facultatea de Drept a USM a fiului acestuia, Alexandru Furdui. Şi Tatiana Duca, vicepreşedinte interimar al Curţii de Apel Bălţi, a cerut înmatricularea fiicei sale, Zinaida Duca, la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din or. Bălţi. În iulie 2008, Veronica Nichitenco, judecător la Judecătoria Căuşeni, a solicitat CSM înmatricularea fiicei sale, Olga Nichitenco, la USEM. Tot în iulie, Iurie Diaconu, judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi Nina Traciuc, judecător al Curţii de Apel Chişinău, au cerut ca fii lor, Sandu Diaconu şi Constantin Traciuc, să fie înmatriculaţi la USM. Tot la acea dată, Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte interimar al Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău, a solicitat înmatricularea la Facultatea Drept a fiicei judecătorului de instrucţie, Ghenadie Morozan, Constanţia Morozan. Iar Gheorghe Scutelnic, preşedinte al Curţii de Apel Bălţi, a solicitat CSM să o înmatriculeze pe Svetlana Ghercavii la studii de masterat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat „Aleco Russo” din or. Bălţi.
Studii gratuite fără niciun regulament
Deşi aceste hotărâri ale CSM au fost făcute publice, Gheorghe Avornic, decanul Facultăţii de Drept de la USM, acolo unde taxa anuală este nici mai mult, nici mai puţin, opt mii de lei, spune că în acest an nu există studenţi propuşi de CSM. „Acesta era un schimb între USM şi CSM”, explică Gheorghe Avornic. „Ei ne ofereau baza de practică, iar noi, la demersul lor, înmatriculam studenţi”.
La Bălţi, taxa pentru un an de studii la Facultatea de Drept, este de 7 200 lei. Gheorghe Neagu, decanul Facultăţii de Drept de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, spune că astfel de acorduri au existat între mai multe instituţii şi Facultăţile de Drept. „În mod normal, ar trebui să existe un regulament care ar stipula în ce condiţii are loc înmatricularea la universităţi a studenţilor propuşi de instituţiile de stat”, spune Neagu. „Problema, de fapt, porneşte de la absenţa cadrului juridic în acest sens. Ministerul Finanţelor şi Ministerul Educaţiei şi Tineretului ar fi trebuit să elaboreze un regulament. În lipsa acestuia, universităţile aveau acorduri cu instituţiile de stat, iar universităţile scuteau studenţii de taxă.
– Obligaţii? – Niciuna!
Nicolae Clima, preşedintele CSM, spune că, în septembrie 2008, instituţia pe care o conduce a reziliat contractul cu toate facultăţile de drept. „Copiii nu au fost promovaţi decât în ordine generală. De fapt, era o colaborare între CSM şi facultăţile de drept. Acest contract a existat din 2005 până în septembrie 2008”, mai spune preşedintele CSM. Judecătorii care doreau ca fiii lor să studieze gratuit la facultăţile de drept, nu trebuiau decât să depună o cerere la CSM.
De când a fost reziliat acest contract, Nicolae Clima spune că toţi judecătorii au fost informaţi despre acest fapt. Preşedintele CSM mai spune că există mai multe acorduri cu instituţiile de drept: CSM, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Vamal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, Curtea Supremă de Justiţie.
Chiar dacă numărul studenţilor înmatriculaţi în baza hotărârilor CSM depăşeşte zece persoane, Nicolae Clima spune că în acest an doar trei studenţi au fost înmatriculaţi la facultăţile de drept. Ce obligaţie au aceşti studenţi după absolvirea studiilor? „Niciuna”, răspunde preşedintele CSM.
Hotărâri în afara legii
Toate aceste hotărâri, reprezentanţii CSM afirmă că le-au luat în baza Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Vitalie Nagacevschi, de la Jurişti pentru Drepturile Omului, spune însă că legea cu privire la CSM stabileşte clar domeniile în care CSM are dreptul de a adopta hotărâri. „Înmatricularea nu este prevăzută”, afirmă Vitalie Nagacevschi. „Înţeleg dorinţa CSM de a promova interesele judecătorilor sau promovarea unor dinastii de jurişti, dar văd anumite probleme. E vorba despre înmatricularea copiilor în afara concursului sau de acceptarea copiilor la studii fără contract. Ar fi normal ca după promovarea acestor copii la studii să fie întocmite şi anumite obligaţii. O altă problemă poate fi şi metoda de selectare”, mai spune juristul Nagacevschi.
Am contactat câţiva dintre părinţii celor care au fost înmatriculaţi la facultăţile de drept. Judecătorii însă s-au simţit lezaţi, spunându-ne că studiile copiilor lor din banii publici ţine de viaţa privată.
Anastasia NANI
