Cum se pierd terenurile publice

În ultimii ani, practic toţi conducătorii Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare (DGAURF) au depus sesizări la adresa conducerii Consiliului Municipal Chişinău (CMC) şi a Primăriei Chişinău în care reclamă lacune în activitatea Direcţiei Asistenţă Juridică (DAJ). Conform acestor sesizări, există zeci de dosare în care juriştii municipiului nu şi-ar fi onorat obligaţiile pentru care sunt plătiţi. Aceştia fie nu se prezintă în instanţa de judecată atunci când se examinează dosarul, fie nu depun recurs la multe hotărâri prin care Primăria este obligată să cedeze loturi de teren unor persoane private, fie îl depun peste termenul legal, pierzând astfel dosarul. În acest fel, municipalitatea pierde zeci de terenuri fără a lupta cu adevărat pentru ele. Diana Gurschi, şefa Direcţiei, susţine însă că aceste informaţii nu corespund adevărului şi că pentru toate dosarele invocate în notele informative i-a prezentat dări de seamă primarului Dorin Chirtoacă. În septembrie 2013, Ion Carpov, şeful interimar al DGAURF, care fusese numit în funcţie de către primarul Dorin Chirtoacă cu trei luni înainte (pe 17 iunie 2013), a trimis pe adresa edilului, dar şi a viceprimarului Nistor Grozavu o notă informativă prin care se arăta alarmat de numărul mare de acte judecătoreşti prin care autorităţile locale erau nevoite să cedeze zeci de terenuri unor persoane private, după ce, aceste acte nu erau contestate de către reprezentanţii DAJ a Primăriei.

29 de dosare şi 7 ha de teren

În legătură cu acest fapt, Carpov considera oportună iniţierea unei comisii prin care să fie monitorizate asemenea cazuri. Arhitectul-şef interimar al Chişinăului a făcut referire în scrisoarea sa la mai multe sesizări anterioare depuse pe adresa conducerii municipiului de către predecesorul său, Radu Blaj, dar şi de către vicedirectorul Nicolae Crăciun. „Cu părere de rău, situaţia nu s-a schimbat şi recent au fost depistate cazuri similare. Având în vedere că, prin necontestarea sau contestarea peste termenul de atac a actelor judecătoreşti, bugetului municipal i se aduc prejudicii enorme, solicităm în regim de urgenţă să fie investigate aceste cazuri”, scria Carpov. Asemenea demersuri, ajunse în posesia ZdG, au constituit, de fapt, o regulă în ultimii ani. În 2012, Nicolae Crăciun, şeful Direcţiei funciare, acuzat recent de primarul Dorin Chirtoacă că ar fi luat mită în cadrul unor tranzacţii cu terenuri, îi scria lui Valeriu Didencu, secretarul CMC, despre aceste probleme. „Solicităm să investigaţi cazurile de necontestare a hotărârilor Curţii de Apel (CA) Chişinău, ilegale, remise spre executare de către DAJ, care încalcă flagrant drepturile administraţiei publice locale de gestionare a proprietăţii municipale”, se spunea în cerere. Au urmat, pe parcursul anilor 2012-2013, cereri similare, în care se vorbea despre cazuri concrete, trimise pe adresa şefilor municipiului şi din partea lui Radu Blaj, fost şef interimar al DGAURF. În nota informativă întocmită de către Ion Carpov au fost anexate 29 de dosare pierdute de autorităţile publice locale din cauză că juriştii fie nu au contestat deciziile în instanţele superioare, fie nu s-au prezentat la şedinţe, fie le-au contestat peste termenul admis de lege. În total, se spune în nota informativă, aproximativ 7 ha de terenuri au fost pierdute de autorităţi din această cauză doar în perioada anilor 2011-2013.

Recurs peste termen din cauza concediului

În noiembrie 2012, CSJ remitea recursul depus de către reprezentantul CMC ca fiind depus peste termen, după ce, CA obliga Primăria să-i acorde firmei GMC Imobiliare SRL în arendă un teren din centrul Chişinăului. Pe lângă faptul că recursul a fost depus peste termenul legal, instanţa constata că reprezentantul municipiului nici măcar nu s-a prezentat la şedinţă. Nici într-un alt dosar pierdut de Primărie la CSJ, cel în care firma SRL Pavlomarin solicita de la autorităţi să-i ofere în arendă o bucată de … parc, reprezentantul Primăriei nu s-a prezentat. Constatarea a fost reţinută de către judecătorii CSJ. În iulie 2013, Primăria era obligată să dea în arendă 1,28 ha de pământ Asociaţiei „Rezerviştii forţelor armate pentru combaterea violenţei”. Instanţa a respins recursul pentru că acesta a fost depus peste 15 zile de la expirarea termenului legal. Reprezentanta autorităţilor publice locale a motivat întârzierea depunerii recursului prin faptul că… a fost în concediu. „Aflarea în concediu nu este motiv de a omite termenul de declarare a recursului, precum şi nu este motiv de a repune în termen. Cu atât mai mult că Primăria dispune de mai mulţi jurişti”, constata CSJ. Clubul Sportiv Phoenix a câştigat procesul cu Primăria după CA, hotărârea nefiind atacată la CSJ de către jurişti. Astfel, autorităţile trebuie să acorde Clubului un teren din str. Valea Trandafirilor. De altfel, din cele 29 de dosare prezentate de către DGAURF, 7 au fost pierdute pentru că recursul a fost întocmit peste termen, alte 10 pentru că recursul nu s-a depus. În alte câteva procese, juriştii nu s-au prezentat. În acele note informative se propunea Primăriei crearea unei comisii care să monitorizeze toate aceste dosare.

Lucrurile nu s-au schimbat

Ion Carpov ne-a spus că după acea notă informativă depusă de el lucrurile nu s-au schimbat radical şi că există chiar şi în 2014 situaţii în care hotărârile instanţelor de judecată nu sunt atacate de către DAJ în instanţele superioare, sau acest lucru se face peste termenul prevăzut de lege. „Mie nimeni nu mi-a spus de ce se întâmplă aceste cazuri. Nu mie trebuie să mi se raporteze, ci primarului. Noi doar constatăm că există asemenea cazuri şi dăm informaţia mai departe. Eu nu ştiu să se fi creat o comisie care să monitorizeze aceste cazuri”, afirmă arhitectul-şef interimar. Valeriu Didencu ne-a spus şi el că problema persistă. „Am informat primarul, am discutat cu d-lui, pentru că Direcţia nu îmi este subordonată defel. Adică, eu pot doar să iau act de deciziile care vin la executare. Le ştiu. Îmi stă clitul pe care ni l-au trimis. Dar, nu am nicio informaţie. Direcţia este subordonată doar primarului. Nimic nu s-a făcut. S-a discutat într-o şedinţă privind activitatea direcţiei la care s-au adus învinuiri pentru că există cazuri când nu se atacă, nu se duce la control, nu se duc pe dosare, însă doar atât. N-a fost creată nicio comisie”, a precizat Didencu. Primarul Dorin Chirtoacă nu a răspuns la apelurile ZdG sau a avut telefonul deconectat.

DAJ: Sunt informaţii eronate

DAJ este condusă de către Diana Gurschi, fiica ex-judecătorului CSJ Constantin Gurschi. În cadrul Direcţiei activează în total 10 persoane şi, coincidenţă sau nu, toate sunt femei. Solicitată de ZdG, Gurschi susţine că informaţiile care se conţin în acele note informative nu corespund adevărului. „Primarul a solicitat în acest sens explicaţii. Pe fiecare dosar în parte am scris explicaţii. Nimic din ce scrie Direcţia funciară nu s-a confirmat. Acea dare de seamă noi o vom publica şi pe site, ca să nu existe întrebări şi să nu se vehiculeze informaţii eronate”, a replicat Gurschi. “Este adevărat că există hotărâri care nu sunt contestate, dar în aceste cazuri se aplică o procedură specială în care nu este implicată Primăria. La noi nu vin citaţii”, a precizat aceasta. „Chiar anul trecut, Curtea de Conturi (CC) a solicitat de la noi informaţii pe mai multe dosare unde exista informaţia că recursurile au fost depuse tardiv. La toate dosarele am prezentat recursurile. Ulterior, CC nu a mai ridicat aceste întrebări. Am discutat cu ei despre fiecare dosar în parte”, zice şefa DAJ, care presupune că nemulţumirile DAURF vin ca urmare a unui conflict dintre cele două Direcţii. Totodată, Gurschi spune că e posibil ca nemulţumirea acestora să vină după ce juriştilor acestei Direcţii le-a fost luat dreptul de a merge pe asemenea dosare în instanţa de judecată. „Noi nu putem să nu contestăm, pentru că sunt 51 de consilieri care ne urmăresc. Eu nu mi-aş asuma să pregătesc un proiect de decizie prin care să fie executată o hotărâre unde nu sunt epuizate toate căile de atac”, a precizat Diana Gurschi.