Culisele microbuzelor
Şapte firme, majoritatea dintre ele cu persoane influente în spate, administrează aproape 80% dintre rutele de microbuze care circulă zilnic în mun. Chişinău, asta deşi, oficial, cele 72 de rute existente sunt administrate de nu mai puţin de 19 firme.
La începutul anilor ‘90, transportul public nu făcea faţă fluxului mare de călători, pentru că în capitală veneau tot mai mulţi oameni. Aşa au apărut rutele ocazionale. Iniţial, acestea funcţionau haotic şi aveau în prim-plan oportunişti, care observau locurile unde sunt mai mulţi oameni şi organizau, cu diferite mijloace de transport, curse dintr-o parte în alta a oraşului, de la pieţele din capitală în centrul oraşului şi viceversa.
Unu, doi, trei, cinci?
Costul unei călătorii era un leu, iar profitul oportuniştilor – unul foarte mare. După ce business-ul a funcţionat nestingherit câţiva ani, Primăria a hotărât să se implice. Iniţial, au apărut doar câteva rute, care funcţionau semioficial. La mijlocul anilor ‘90, însă, s-a hotărât oficializarea totală a acestui tip de transport. Cursele erau sub jurisdicţia Primăriei, care elibera fiecărui şofer în parte “fişe rutiere”, iar toată lumea care dorea să activeze plătea o taxă lunară autorităţii publice. Peste câţiva ani, Primăria i-a obligat pe cei care doreau să activeze pe rutele din capitală să-şi creeze întreprinderi individuale. Astfel, la un moment dat erau şapte-opt sute de asemenea întreprinderi în acest domeniu, pentru că fiecare om cu microbuz avea întreprindere individuală. Despre banii în plic pentru a cumpăra o rută sau alta se vorbea deschis.
Persoanele cu statut înalt obţineau cele mai profitabile rute, ceilalţi rămâneau cu restul. În timpul crizei din ‘98, când preţurile au sărit în aer, multă lume a renunţat la business. Tot în acea perioadă, Ion Mămăligă, care intrase de curând “în pâine”, a hotărât să creeze Asociaţia Transportatorilor Privaţi (ATP), al cărei preşedinte este şi astăzi. Rolul ATP este de a apăra drepturile transportatorilor privaţi. De atunci, lucrurile au început să evolueze, la fel ca şi preţurile. De la un leu s-a trecut la doi, apoi la trei. Acum transportatorii privaţi cer cel puţin cinci lei pentru o călătorie cu microbuzul, iar doleanţa se pare că le va fi acceptată în câteva săptămâni.
Familia consilierului Topală – 12 rute
Una peste alta, acum, în municipiul Chişinău activează 19 firme, care deţin împreună 72 de rute, pentru care pun la dispoziţie 1874 de microbuze. Deşi, la prima vedere, ar părea că unei asemenea firme i-ar reveni trei, maximum patru rute, în realitate, lucrurile stau cu totul altfel, pentru că legislaţia în acest domeniu nu reglementează numărul de rute pe care-l poate avea o firmă.
Astfel, şapte firme, majoritatea dintre ele cu persoane influente în spate, administrează aproape 80% dintre rutele de microbuze care circulă zilnic prin mun. Chişinău. Cu alte cuvinte, din cele 72 de rute, 55 sunt administrate de doar şapte persoane. Patru dintre acestea deţin mai mult de jumătate din rutele care circulă prin capitală.
Actualmente, coincidenţă sau nu, cele mai multe rute sunt administrate de SRL “Ruta-Prim”, care, se ştie, aparţine consilierului liberal Iurie Topală. Acesta a fost pe locul nouă în lista PL la alegerile locale din 2011. SRL “Ruta-Prim” deţine 12 rute, inclusiv autobuzele 122 A. La fel, coincidenţă sau nu, Topală, după ce a devenit consilier, a fost ales secretar al Comisiei pentru gospodăria locativ-comunală, energetică, servicii tehnice, TRANSPORT, comunicaţii şi ecologie. Iurie Topală nu figurează acum în acte drept conducător al SRL “Ruta-Prim”, firma care deţine cele mai multe rute în capitală fiind condusă de Sergiu Olaru. Dacă e să ţinem cont de acte, atunci consilierul liberal ar deţine doar câteva procente din cota statutară a firmei.
Conform informaţiilor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), SRL “Ruta-Prim”, înregistrată în 2002, îi are ca fondatori pe Rodica Topală, cu 30%, pe Nicolae şi Natalia Boţan, care deţin împreună 15%. Celelalte 55% sunt pe numele SC “Ruta-Prim Service” SRL. La rândul ei, aceasta, care, ciudat sau nu, este înregistrată în 2007, adică mult după ce a fost înregistrată SRL “Ruta-Prim” (în condiţiile în care SC “Ruta-Prim Service” SRL figurează ca fondatoare a firmei SRL “Ruta-Prim”), îi are ca fondatori pe Rodica Topală, cu 95%, şi pe Iurie Topală, cu doar 5%.
„Politica” microbuzelor
Firma familiei consilierului liberal este urmată îndeaproape la numărul de rute de firma condusă de Nicolae Seredneac, C.P. “Auto-Rapid”. Aceasta deţine 11 rute pe traseele din Chişinău. Şi Seredneac, la fel ca şi Topală, a avut tentative de a se implica în politică. La alegerile din 1998, Nicolae Seredneac a candidat pe listele Blocului electoral “Blocul Social-Democrat Speranţa”, condus de Anatol Ţăranu, dar fără prea mare succes. Firma C.P. “Auto-Rapid” îi are ca fondatori pe Nicolae Seredneac, cu 20%, pe Constantin Seredneac – 20%, Igor Medvedev – 20%, Valentina Redina – 20%, Natalia Vasilioglo – 10% şi Veaceslav Banari – 10%. Ultimul este arbitru de fotbal, care a arbitrat mai multe meciuri în ţară, dar şi peste hotare.
Câte opt rute în Chişinău deţin două firme. Agenţia de Transport SRL “Microbuz”, condusă de Ion Mămăligă, şi SRL “NVST”, condusă de Ofrim Nuţu. SRL “Microbuz”, conform datelor de la CÎS, îi are drept fondatori pe Sergiu Mămăligă, cu 70%, şi pe Galina Paladii, cu 30%, firma fiind fondată în martie 2000. Mămăligă a fost acuzat în dese rânduri de mai multe ilegalităţi în domeniu, însă de fiecare dată acesta a reuşit să-şi demonstreze nevinovăţia. De remarcat că şi Ion Mămăligă a fost consilier municipal. El a candidat pentru această funcţie şi la alegerile locale din 2011, fiind pe locul opt în lista PD. De pe această poziţie, însă, nu a reuşit să intre în Consiliu. Mămăligă este membru PD.
SRL “NVST”, înregistrată în 1993, operează şi ea opt rute în capitală, fiind condusă de Ofrim Nuţu, cel care figurează cu 100% şi în calitate de fondator. Interesant este faptul că, în informaţiile prezentate de CÎS, se spune că această firmă are dreptul de a activa în “cultura plantelor cerealiere, tehnice şi a plantelor furajere, fabricarea vinului şi comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate”. Niciun cuvânt despre activităţi în domeniul transportului de pasageri.
Fost ministru al Transporturilor – şase rute
SRL “Asoio”, aflată în proprietatea familiei Smochin, deţine şase rute de microbuz. Conform datelor de la CÎS, firma îl are în calitate de conducător pe Afanasie Smochin, care figurează şi în calitate de fondator, cu 55%. Celelalte 45 % sunt deţinute de către Olga Smochin.
SRL “Asoio” a fost înregistrată în 1992 şi are un capital social de 8,2 mln lei, fiind de departe cel mai mare capital social pe care îl are o firmă din domeniu. Celelalte au capitalul social standard – 5400 lei. Capitalul social uriaş şi-ar putea găsi acoperire în faptul că Afanasie Smochin a fost ministru al Transporturilor şi Comunicaţiilor în Guvernul Braghiş, în perioada 21 decembrie 1999 – 19 aprilie 2001. La alegerile din 25 februarie 2001, Smochin a devenit deputat pe listele PCRM, fiind al 22-lea în listă, iar ulterior a devenit membru al Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi.
Zece rute de microbuz şi le împart în mod egal SRL “Remta-Transport-Privat” şi SRL “Foc”, ambele deţinând câte cinci rute. SRL “Remta-Transport-Privat”, înregistrată în 1998, este condusă de către Mihai Reus. Familia acestuia figurează şi în calitate de fondatori ai firmei: Mihai Reus – 34%, Tamara Reus – 33% şi Tatiana Levcisina-Reus – 33%. Mihai Reus a candidat la alegerile parlamentare din 25 februarie 2001 din partea Partidului Ţărănesc Creştin Democrat din Moldova, fiind al patrulea în lista condusă de către Vladimir Reus. Mihai Reus este de profesie pedagog. De remarcat că SRL “Remta-Transport- Privat” are aceeaşi adresă juridică ca şi CP “Auto-Rapid”.
SRL “Foc”, înregistrată încă în 1993, îl are în calitate de unic fondator pe Veaceslav Gorbenco. Acesta este şi conducătorul firmei.
Celelalte 17 rute rămase sunt administrate de 12 firme. Niciuna dintre acestea nu deţine mai mult de două rute.
