Calcul poliţienesc: un sinucigaş – doi sinucigaşi

Au trecut două luni de la decesele tragice ale celor patru tineri, Valeriu Boboc, Eugen Ţapu, Ion Ţibuleac şi Maxim Canişev, despre care se presupune că au fost omorâţi în bătăi de către reprezentanţii forţelor de ordine, în urma protestelor din 7 aprilie. Familiile celor patru tineri nici până astăzi nu cunosc adevărul despre dispariţia copiilor lor, iar în cazul lui Maxim Canişev, decedat pe 8 aprilie, dar găsit în lacul Ghidighici abia la 18 aprilie, fiind înmormântat peste trei săptămâni, la 9 mai, actele expertizei medico-legale nu sunt gata nici până astăzi.

Marţi, 7 iulie, la Centrul de Medicină Legală din Chişinău am fost informaţi că, în cazul lui Maxim Canişev rezultatele expertizei nu sunt gata, deocamdată, urmând ca peste o săptămână concluziile medico-legale să fie formulate. «Durează mai mult, deoarece sunt proceduri pe care nu le putem omite», explică medicii legişti. Directorul centrului, Andrei Pădure, spune că nu este în drept să facă publice rezultatele intermediare, deoarece, «pe ultima sută de metri, pot să apară nuanţe noi».

Suicid prin înec?

Familia Canişev, din Ungheni, a confirmat că nu deţine încă un act despre expertiza medico-legală în cazul decesului lui Maxim, în circumstanţe suspecte, la doar 20 de ani.

«Am avut cel mai bun fecior din lume… Nu există alţii ca el. Maxim a fost singurul», spune Silvia Canişev, mama tânărului găsit mort în lacul Ghidighici.

Tatăl lui Maxim, Petru Canişev, refuză orice discuţie cu presa. El consideră că cineva intenţionează să folosească în scopuri politice tragedia familiei sale. «Cu mult mai devreme,  Maxim nu dăduse niciun semn. Nu ştiam cum să-l găsim. M-am dus la „Antena C” şi am rugat să plaseze vreun anunţ despre dispariţia fiului nostru. Au refuzat, spunând că nu e treaba lor», explică Petru Canişev.

Fratele lui Maxim, Veaceslav, spune, rezervat, că nu mai vrea să caute persoanele vinovate. «Ştim că nu va fi găsit niciodată adevărul», spune Veaceslav, confirmând că datele preliminare ale expertizei medico-legale au indicat despre faptul că Maxim ar fi decedat la 8 aprilie, când au avut loc cele mai multe arestări violente pe străzile Chişinăului, cu 11 zile mai devreme de a fi găsit în lacul Ghidighici. Aceleaşi date confirmau că tânărul avea coloana vertebrală traumatizată. «Cum putea să se arunce în lac, având coloana vertebrală ruptă?», se întreabă colegii lui Maxim. Aceştia au protestat, cerând investigarea cazului şi condamnarea ucigaşilor. La expirarea a două luni, ei cred că, intenţionat, ancheta a fost trecută pe o pistă greşită. Sub acoperirea anonimatului, S. C. (iniţialele au fost schimbate de ZdG), un coleg de-al lui Maxim, student la Universitatea Tehnică din Moldova, spune că ancheta a ales varianta suicidului, deoarece nu vrea să-i identifice pe ucigaşii lui Maxim.

Suicid prin aruncare de la înălţime?

În aceste zile, casa în care a crescut Ion Ţibuleac, din satul Bolohani, raionul Orhei, alt tânăr decedat în condiţii suspecte în dimineaţa zilei de 8 aprilie, este pustie. Tatăl lui Ion, Semion Ţibuleac, a plecat la muncă în Rusia. Mama lui Ion, Tatiana, s-a retras în satul său de baştină din raionul Râşcani. «Acasă nu e nimeni», spune vecina acestora, Valentina. Ea se implică, ajutându-ne să găsim numerele de telefon ale Tatianei. Mama lui Ion ne răspunde disperată. Ea recunoaşte că a fost căutată de câteva ori, de la Procuratura sectorului Râşcani, de Victor Olărescu. «Cred că vor să închidă dosarul. Cum să mă duc, dacă nu mai am suflet, puteri, dar nici bani ca să-i cheltui fără rost pe drumuri?», explică Tatiana. Ea îşi aminteşte cu suferinţă că, atunci când l-au adus acasă de la morgă, Ion avea lovituri grele pe faţă, iar un picior era distrus, încât părea că nu-l mai are. O întreb dacă a aflat despre rezultatele expertizei efectuate la Londra, în cazul lui Valeriu Boboc. Spune că îi este greu pe suflet şi îi este jale să tulbure mormântul lui Ion. «E minciună, oriunde te întorci. Ştiu că au găsit şi un fel de martori, care le-au vorbit procurorilor tot ce au dorit aceia. Am mai aflat că au născocit că Ion ar fi fost bolnav psihic şi că s-ar fi aruncat de pe un pilon electric. Cum a ajuns el sus pe pilon? Ce căuta acolo, dacă era pornit din Rusia, ca să ajungă acasă? Cine mi-ar face dreptate?», se întreabă mama băiatului.

Procurorul Victor Olărescu spune că nu poate finaliza dosarul, deoarece mama lui Ion Ţibuleac şi fratele acestuia, Alexandru, care l-a petrecut în ajun de la Tula spre Chişinău, nu au depus deocamdată mărturii. «Noi am constatat că Ion venise din Rusia, la Gara de Nord, pe 7 aprilie, pe la 19.30. A fost găsit pe 8 aprilie, la 7 dimineaţa. L-au văzut nişte paznici de la un SRL Auto, de pe Calea Moşilor, 1. Ei au şi anunţat poliţia. Era clar că s-a aruncat de pe pilonul din preajmă», explică Olărescu. El afirmă că Ion s-ar fi putut sinucide din cauza maladiei psihice de care ar fi suferit, «schizofrenie paranoidală». Potrivit lui Olărescu, în dosar ar exista şi probe care ar confirma acest diagnostic.
«Voi ajunge la Chişinău, numaidecât, ca să le prezint procurorilor toate certificatele medicale, documente proaspete, care confirmă că Ion era sănătos. A făcut mai multe investigaţii la Chişinău. Se pregătea să plece la muncă peste hotare. Am găsit certificatele după moartea lui. Bine că le-am păstrat», spune Tatiana Ţibuleac. Am întrebat-o dacă Ion era implicat în activităţi politice. «Nu, el muncea, împreună cu fratele său, în Rusia. Cred că, ajungând la Chişinău, a auzit de proteste şi a vrut să vadă cu ochii săi ce se întâmplă», spune femeia. Ea este indignată că poliţia nu a restituit familiei lucrurile personale ale lui Ion. «Avea cu el câte ceva, avea şi bani. Venea, cum vă spuneam, de la câştig», mai spune mama lui Ion.

Despre lucrurile lui Ion, procurorul Olărescu afirmă: «Tot ce avea la el, când fusese adus la morgă,  s-a restituit familiei».

Am întrebat medicii legişti cum au constatat că Ion s-ar fi aruncat de pe pilon. «Avea traume închise, era lezat plămânul drept, avea coastele, sternul şi oasele bazinului fracturate. Am admis că aceste leziuni au fost cauzate de lovirea de un corp contondent la cădere», explică aceştia.

Amintim că, iniţial, reprezentanţi ai forţelor de ordine anunţaseră că corpul neînsufleţit al lui Ion Ţibuleac fusese găsit în curtea Spitalului de Urgenţă, cu multiple traume la cap, coaste şi picioare. Surse din cadrul Spitalului de Urgenţă ne informaseră atunci că cadavrul unui necunoscut a fost adus în curtea spitalului noaptea, de un automobil Niva, de culoare albă. La doar câteva zile, a fost avansată altă versiune a morţii – electrocutarea. Ulterior s-a ajuns şi la suicid, produs prin aruncare de pe un pilon electric din preajma Gării de Nord. La biroul de informaţii am aflat că pe adresa Calea Moşilor, nr. 1, nu există niciun SRL Auto «Elia», paznicii căruia, potrivit procurorului Olărescu, ar fi anunţat poliţia despre suicidul lui Ion Ţibuleac.

Suicid prin strangulare?

La 16 aprilie, familia lui Eugen Ţapu, din or. Soroca, a fost informată că tânărul a fost găsit strangulat la o construcţie nefinisată. În scurt timp a apărut o altă versiune, potrivit căreia, Eugen ar fi fost găsit în etajul tehnic al unui bloc de locuit de pe str. Albişoara din Chişinău. Anchetatorii au mai precizat că Eugen ar fi decedat cu mai multe zile înainte de a fi găsit de un locatar al blocului respectiv. În ultimele săptămâni, ZdG a discutat cu mai mulţi locatari ai acelui bloc, care ne-au spus că nu cunosc, decât de la televizor, despre acest caz. Totodată, un tânăr din casa cu pricina a recunoscut că el ar fi descoperit cadavrul, dar a refuzat să-şi dea numele, să se întâlnească cu ZdG, dar şi să ofere alte detalii despre acest caz, făcând trimitere la taina anchetei.

Andrei Ţapu, tatăl tânărului, ne-a spus că, după înmormântare, care a avut loc cu sicriul închis ermetic, nimeni nu a mai discutat cu el despre moartea fiului său. Tatăl lui Eugen ne-a mai spus că prietenii tânărului au căutat locul în care acesta ar fi fost găsit mort, dar acolo «nimeni nu a auzit de aşa ceva». Andrei Ţapu ne-a mai spus că le-a cerut anchetatorilor să-i arate bara de care fusese legat şiretul adidaşilor şi fotografiile făcute de experţi acolo unde a fost descoperit cadavrul lui Eugen. «Ştiu că, după lege, ar trebui să existe asemenea probe», ne-a spus Andrei Ţapu, revoltat că nu are acces la dosar.

Tatiana Ţapu, sora lui Eugen, zice că nu-şi poate reveni din şoc. «Nu mai are rost nimic». Tatiana a recunoscut că, recent, a avut o discuţie cu anchetatorul, după care ne-a închis telefonul.

Mort prin intoxicare?
Şi în cazul lui Valeriu Boboc, prima victimă a protestelor din 7 aprilie, s-a încercat o versiune similară. Potrivit primelor informaţii MAI, acesta ar fi decedat în urma intoxicării cu o substanţă neidentificată şi a consumului de alcool. S-a întâmplat, însă, ca un martor să dezvăluie cum oamenii legii l-au ucis pe Boboc. De asemenea, la insistenţa părinţilor, a fost efectuată o expertiză independentă, de către experţi englezi. Profesorul Derrick John Pounder a prezentat raportul de expertiză pe 29 iunie. Documentul demonstrează că Valeriu Boboc a fost omorât în bătăi, inclusiv cu lovituri aplicate cu arma de foc. Deşi expertiza a demonstrat acest lucru, avocaţii familiei Boboc spun că procurorii nu încearcă să-i identifice pe ucigaşi, chiar dacă au fost făcute demersuri repetate în acest sens.

Versiunile de «suicid», «rentabile»

Am încercat să identificăm motivele din care ancheta preferă să avanseze versiuni ale unor acte de suicid în cazul celor patru tineri, decedaţi în urma protestelor din 7 aprilie.

Victor Constantin, avocat în cadrul organizaţiei «Jurişti pentru Drepturile Omului», susţine că, deşi e destul de dificil de demonstrat, acţiunile organelor de drept au favorizat survenirea deceselor. «Dacă admitem că acest lucru a fost posibil, cum pot dezvălui adevărul reprezentanţii acestor organe, care au comis fărădelegile?», se întreabă Constantin, precizând că, într-un stat de drept, doar în urma unor astfel de presupuneri ar fi urmat demisii în lanţ la Procuratură şi la Poliţie.

Ex-directorul SIS, Tudor Botnaru, susţine că, mai degrabă, versiunea «suicidelor» a fost  elaborată în cadrul Poliţiei Criminale, decât la SIS. «Trebuie să analizăm cui anume ar fi «rentabilă» o astfel de versiune. Pe de o parte, avansând-o, poliţia se eschivează de la o anchetă adevărată, iar pe de altă parte, aceiaşi poliţişti îşi păstrează obrazul curat, deoarece, dacă nu s-au sinucis, ucigaşii ar trebui căutaţi printre cei care au aplicat forţa în raport cu tinerii care au participat la protestele din 6-7 aprilie», explică Tudor Botnaru.

La solicitarea ZdG, Centrul de Medicină Legală a confirmat că, în perioada 7-12 aprilie 2009, în această instituţie au fost înregistrate 45 de cadavre.

Aneta Grosu