Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Cadourile corupte ale demnitarilor

Cadourile corupte ale demnitarilor

Deşi legea interzice păstrarea anumitor cadouri pe care funcţionarii publici le primesc de la unele persoane, aceştia nu se prea grăbesc să o respecte. Nici organele de drept nu se grăbesc să tragă pe cineva la răspundere pentru astfel de acţiuni. Chiar dacă unele cadouri au servit drept cauză pentru deschiderea unui dosar, acuzaţiile aduse sunt nu corupţia sau protecţionismul, ci contrabanda. Şi asta, potrivit experţilor, dintr-un motiv cât se poate de simplu – legile cu privire la cadouri nu sunt funcţionabile. În acelaşi timp, fondul special în care ar trebui să fie colectate cadourile „interzise” este invizibil.

Pistoale „bănuite” de contrabandă

De fapt, anume pentru două pistoale primite în dar de la demnitari străini, lui Valeriu Pasat, ex-ministrul Apărării al R. Moldova, îi fusese intentat un dosar penal. Pasat, însă, fusese şi este încă învinuit de introducerea ilegală în ţară a acestora.

Una din legile care până în acest an reglementa cadourile primite de funcţionarii de stat este cea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului, aprobată în 1996. Articolul 8 al sus-numitei legi stipula că „darurile a căror valoare depăşeşte un salariu minim […] primite pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de la persoane fizice şi juridice din alte ţări se transmit într-un fond special”. În caz contrar, dacă încălcarea „nu constituie un fapt penal sancţionabil, atrage după sine destituirea”.

După cum ne-a comunicat Alexandru Tănase, avocatul lui Valeriu Pasat, iniţial, clientul său a fost acuzat pentru faptul că nu a depus pistoalele respective în rezerva de stat, însă, ulterior, învinuirile au fost retrase. „Nu este posibil de a încadra legal, din punct de vedere al Codului Penal, faptul nedepunerii acestor obiecte în rezerva specială”, a mai spus Tănase.

Se pare că într-o situaţie similară se află şi ex-ministrul de Interne, Gheorghe Papuc. Chiar dacă Procuratura Generală nu a emis un comunicat oficial în acest sens, la începutul lunii iulie, în presă a apărut informaţia precum că, Papuc, este bănuit de contrabandă cu arme de foc. Şi în cazul dat e vorba de introducerea ilegală pe teritoriul Moldovei tot a două pistoale, pe care Gheorghe Papuc, pe când era ministru, le-ar fi primit în dar de la şeful Miliţiei din Odesa şi ministrul de Interne al Ucrainei. Potrivit cotidianului „Timpul”, cu referire la o agenţie de presă, Papuc ar fi declarat că „acuzaţiile procurorilor sunt neserioase, iar la bază sunt cazurile de decorare cu armă de paradă nominală a miniştrilor Afacerilor Interne ai unor ţări din spaţiul CSI”.

Serviciul de presă al Procuraturii Generale a refuzat să ne spune dacă acest caz, la fel ca şi altele, încalcă legile care prevăd anumite restricţii la primirea cadourilor. Nici măcar un exemplu de penalizare a unui funcţionar pentru faptul că a păstrat un cadou primit în cadrul întrevederilor oficiale, serviciul de presă al aceleiaşi instituţii nu a vrut să ne ofere. Amintim că, de la începutul anului curent, Parlamentul a adoptat trei legi în acest sens. Acestea sunt legea cu privire la conflictul de interese, legea privind Codul de conduită a funcţionarului public, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2009 şi legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, în baza căreia a fost abrogată legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului din 1996.

Fond invizibil

În ce priveşte legea anulată, cele mai multe semne de întrebare ridică anume acel „fond special” în care demnitarii trebuiau să transmită cadourile a căror valoare depăşeşte un salariu minim. Chiar şi darurile primite de membrii familiei de la persoanele din republică sau din străinătate cu care funcţionarul avea legături de serviciu trebuiau transmise în acelaşi fond.

Încercarea de a afla şi în alte instituţii de stat cine gestionează fondul respectiv, câte cadouri au fost transmise în el şi, în general, dacă acest fond a fost constituit, nu a dus la nimic. „Eu cred că nu există, deoarece am încercat să aflu câte ceva, dar, fără rost”, ne-a spus Alexandru Tănase, avocatul lui Valeriu Pasat.

Experţi din cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei spun că fondul în cauză nu există şi nici nu a existat. „Timp de 12 ani, de când a fost aprobată, legea în cauză a fost moartă, pentru că Guvernul nu a depus nici un efort pentru executarea ei”, susţine expertul CAPC. În pofida acestui lucru, instituţiile şi funcţionarii care le conduc pot crea un registru intern, în care să înregistreze informaţia despre cadourile primite de angajaţii instituţiei şi despre locul păstrării acestora. Legislaţia nu interzice o astfel de evidenţă şi orice funcţionar onest ar putea da dovadă de iniţiativă la acest capitol.

Cam în acest mod, activează, de fapt, organizaţiile de stat din România, ce-i drept, în baza unei legi privind măsurile faţă de cadouri. Aceasta prevede ca, în cadrul unei instituţii este formată o comisie din 3 persoane, care evaluează şi inventariază bunurile primite de funcţionari, cu excepţia medaliilor, decoraţiilor etc. şi a obiectelor de birotică în valoare de până la 50 euro. Ulterior, la finele fiecărui an, are loc rezolvarea situaţiei bunului. Altfel spus, dacă valoarea bunului stabilită de comisie este mai mare de 200 euro, persoana care l-a primit poate solicita păstrarea lui, doar dacă plăteşte diferenţa. În caz contrar, cadourile rămân în patrimoniul instituţiei sau pot fi transmise cu titlu gratuit unei organizaţii de stat de profil, ori vândute la licitaţie. În plus, tot la finele fiecărui an, autorităţile publică lista cu bunurile respective şi destinaţia acestora pe pagina electronică a instituţiei sau în Monitorul Oficial.

Câte bordeie, atâtea obiceiuri

„Cadoul primit te impune la ceva, pentru că eşti într-o oarecare măsură dependent de cel care ţi-l oferă”, crede Zoia Jalbă, deputată neafiliată în Parlamentul R. Moldova. Deşi nu a putut să ne dea exemplu un caz concret, deputata s-a arătat sigură de faptul că, la nivel central, au loc cazuri de oferire a cadourilor, pe care ea le consideră tot o parte a flagelului societăţii, cunoscut sub numele de corupţie. Zoia Jalbă a mai menţionat că „la noi, s-a instituit aşa-zisa „oferire de cadouri”, în special cu ocazia soluţionării unor probleme”.

În Legea cu privire la conflictul de interese se menţionează că primirea cadourilor în cadrul delegaţiilor sau întrevederilor oficiale se interzice dacă valoarea acestora, pentru o singură dată, depăşeşte mărimea unui salariu mediu pe ţară (circa 2300 lei) şi sunt transmise în gestiunea autorităţii respective. Însă, aşa cum fondul special este invizibil, nu e clar ce trebuie să se întâmple cu cadourile în cauză şi dacă se face o evidenţă a acestora.

Potrivit Angelei Starinchi, şefa Secţiei relaţii externe, protocol şi mass-media din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, toate cadourile primite de conducerea instituţiei în cadrul întrevederilor oficiale, atât în ţară, cât şi peste hotare, se pun în sala de protocol sau în muzeul instituţiei. Ea însă a menţionat că obiectele nu sunt scumpe şi, de obicei, acestea reprezintă nişte lucruri protocolare ce ţin de etichetă, cum ar fi diverse tablouri, pixuri, plăci ornamentate etc. toate cu logoul instituţiei. „Astfel de seturi sunt folosite de orice organizaţie. Şi noi ducem astfel de cadouri, şi nouă ne aduc”, explică Starinchi. Şefa secţiei mai spune că nu se duce o evidenţă a cadourilor, pentru că, de obicei, acestea sunt destinate instituţiei şi nici delegaţiile nu sunt atât de multe, încât să fie nevoie de o astfel de evidenţă.

La serviciul de presă al Executivului am fost anunţaţi că unul dintre consilierii Prim-ministrului, care ar fi putut să ne spună despre cadouri, este plecat în concediu. În schimb, la Serviciul protocol al Aparatului Guvernului, am aflat că obiectele mai personale, cum ar fi parfumurile sau alte produse cosmetice, evident că sunt păstrate de către cel căruia i-au fost înmânate. Mai multe informaţii, însă, nu am putut afla, pe motiv că, de multe ori, oferirea cadourilor are loc în lipsa angajaţilor serviciului respectiv.

Dumitru Braghiş, deputat PSD, ne-a declarat că nu ştie ce se întâmpla cu cadourile, de pe timpul când a fost la cârma Executivului, pentru că de acest lucru se ocupa Cancelaria. Acesta a mai spus că, unicul dar pe care l-a păstrat din acea perioadă este un set de birotică. „Nici nu prea am primit cadouri şi nici timp de delegaţii nu am avut, când am fost prim-ministru”, a conchis deputatul.

O carte şi o hartă

Potrivit presei de peste Prut, în cadrul întâlnirilor pe care le-a avut, anul trecut, preşedintele Traian Băsescu a primit în dar 81 de obiecte, printre care portrete, picturi, corăbii şi tancuri în miniatură, dar şi icoane evaluate până la 300—400 euro. Dintre acestea, Băsescu a decis să păstreze doar 5 la număr. Astfel, preşedintele şi-a luat sabia din oţel cu teacă de un metru, inscripţionată cu numele său şi primită în februarie 2007 de la preşedintele Poloniei, Lech Kaczinsky, evaluată la 190 de euro, dar şi perechea de mănuşi albe de box, oferite de campionul mondial Lucian Bute, pe care l-a decorat în noiembrie. Băsescu şi-a mai inclus în colecţia personală moneda din aur, în valoare de 200 de euro, bătută de Împăratul Traian la câţiva ani după cucerirea Daciei şi primită în februarie 2007 de la guvernatorul Băncii Naţionale Române, Mugur Isărescu, un tablou în valoare de 80 de euro, dar şi o casetă cu trei sticle de vin franţuzesc de 150 de euro.

Conducându-ne de aceste date exacte, am încercat să aflăm ce cadouri a primit preşedintele Vadimir Voronin în cadrul întâlnirilor oficiale şi ce se întâmplă cu ele. Astfel, potrivit comunicatelor de presă ale Preşedinţiei, în octombrie 2005, prima persoană din stat a primit de la Heather Hodjes, Ambasadorul SUA în R. Moldova, o hartă tridimensională a R. Moldova (scara 1:250.000), cu dimensiunile de 120×145 cm. Aceasta a fost executată de către Agenţia Naţională de Cercetări Geospaţiale a SUA (NGA), iar la executarea ei s-a utilizat prelevarea digitală a datelor de pe teren, care produce efect tridimensional. Aceeaşi sursă specifică şi faptul că harta în cauză există doar în patru exemplare: „primul se află la Cartierul General al NGA, al doilea la Ambasada SUA la Chişinău, cel de-al treilea se va afla, de acum înainte, în biroul de lucru al preşedintelui R. Moldova, iar cel de-al patrulea exemplar va fi donat Ministerului Apărării al R. Moldova, cu care Agenţia Naţională de Cercetări Geospaţiale a SUA întreţine relaţii strânse de cooperare”.

Dacă Vladimir Voronin va lua sau nu harta cu el, după ce îşi va încheia mandatul de preşedinte, deocamdată nu se ştie. Cert însă e că preţul acesteia depăşeşte cu siguranţă limita admisă de lege, până la care un funcţionar poate accepta un cadou. Cu toate acestea, legea nu prevede în mod expres ce trebuie să se facă cu astfel de obiecte.

Ghenadie Sârodoev, şeful Laboratorului de Geomorfologie dinamică din cadrul Institutului de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe. Cu un an mai târziu, şeful statului a primit un alt cadou demn de menţionat. Este vorba de ediţia germană a lucrării lui Dimitrie Cantemir „Istoria Imperiului Otoman”, apărută la Hamburg, în anul 1745, pe care acesta a primit-o de la doi conducători ai unei companii turce specializate în domeniul construcţiilor. Ulterior, această carte a fost donată Bibliotecii Academiei de Ştiinţe, lucru confirmat de angajaţii acesteia. În ce condiţii a fost făcută donaţia, nu am reuşit să aflăm, mai multe numere de telefoane din aparatul Preşedinţiei fiind „în concediu”.

Tatiana Plăcintă, şefa Secţiei carte veche şi rară din cadrul Bibliotecii Naţionale, nu a putut să ne spună care ar fi valoarea materială a lucrării în cauză, pe motiv că sunt numeroase criterii bibliofile de care se ţine cont la calcularea costului. Ea însă a menţionat că o carte de patrimoniu nu are preţ. Nici la alte biblioteci nu au putut să ne spună o cifră la care s-ar ridica „istoria” lui Cantemir, însă aceştia au menţionat că trebuie să fie foarte scumpă, ţinând cont de faptul că are peste 250 de ani.

Voronin a primit cadou şi un cal. Despre aceasta a scris ziarul Timpul la 24 ianuarie 2006. Soarta calului, locrul întreţinerii acestuia, rămân necunoscute.

Toate-s noi şi vechi sunt toate

Experţii în probleme de drep consideră, însă, că noua legislaţie din sfera prevenirii şi combaterii corupţiei nu conţine reglementări direct aplicabile şi nu stabilesc un mecanism clar de evidenţă şi declarare a cadourilor.

Legea nouă cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei deja nu mai pomeneşte nimic despre fondul special. În schimb, primirea cadourilor de la orice persoană pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în virtutea stării lor sociale, cu excepţia semnelor de atenţie simbolice, sunt considerate fapte de comportament corupţional şi sunt trase la răspundere, în conformitate cu Codul penal. Referindu-se la legea în cauză, Cristina Cojocaru, expert in cadrul Centrului de Ananliză şi Prevenire a Corupţiei declarat că varianta finală a acesteia este mai proastă decât însăşi proiectul ei. Asta, deşi în Raportul de expertiză la continutul Legii cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, realizat de CAPC, se menţionează că acesta este mai actual decât legea veche, conţine norme cu un potenţial de coruptibilitate. În mod special, analiza se referă la stabilirea răspunderii pentru încălcarea prevederilor proiectului, formele diverse menţionate fiind neconcretizate, ceea ce va duce la apariţia posibilităţilor de interpretare convenabilă a acestor prevederi. Or, cum motivează experţii, răspunderea reprezintă partea cea mai problematică a proiectului, anume din cauza lipsei descrierii specificului atragerii la diferite forme de răspundere juridică indicate în proiect.

Despre legislaţia care a fost aprobată recent, cu privire la funcţionarul public, în care sunt stipulate şi cadourile, Zoia Jalbă, deputată neafiliată, spune că nu este decât un conglomerat de „lucruri bizare care s-au discutat în Parlament”. Demnitarul îşi motivează atitudinea prin faptul că „majoritatea parlamentară, ştiind foarte bine că lucrurile nu se vor redresa, fac modificările în legislaţie doar pentru a pune un paravan în faţa organismelor internaţionale, ca aceştia să creadă că lucrurile merg spre bine în R. Moldova”.

Acest articol de investigaţie a fost iniţiat ca urmare a adresărilor făcute la linia fierbinte anticorupţie, tel. 92-79-79. Linia fierbinte este lansată în cadrul proiectului „Sensibilizarea populaţiei despre fenomenul corupţiei”, implementat de Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, cu sprijinul financiar al Ambasadei Britanice la Chişinău.