Maia Sandu, după ședința CNS: „Trebuie să perfecționăm instrumentele de combatere a finanțării ilicite a partidelor politice. Provocarea cea mare o constituie criptovaluta”
Consiliul Național de Securitate (CNS), convocat marți, 2 decembrie, de președinta Maia Sandu, a aprobat Planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Documentul stabilește „direcțiile principale prin care statul va preveni ingerințele externe și va proteja procesele democratice”.
De asemenea, conform administrației prezidențiale de la Chișinău, documentul prevede „măsuri de întărire a securității informaționale, de monitorizare financiară mai eficientă, de consolidare a capacităților de apărare cibernetică și de îmbunătățire a cooperării dintre instituțiile responsabile. O parte dintre acțiuni reprezintă informații cu caracter secret, pentru a nu compromite mecanismele de protecție ale statului”.
După ședința CNS, președinta Maia Sandu a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a oferit detalii despre subiectele discutate, subliniind că „provocarea cea mare o constituie criptovaluta” în ceea ce privește combaterea finanțării ilicite a partidelor politice.
„La ședință am discutat Planul de consolidare a rezilienței R. Moldova. Este un plan de măsuri pentru următorii ani 2026-2027 și care vine să răspundă la necesitățile de consolidare a securității statului și a rezilienței. Pornind de la problemele cu care ne-am confruntat la primele scrutine și interferențele externe în procesele democratice ale R. Moldova pe trei dimensiuni importante: reziliența informațională, cibernetică și lupta împotriva finanțării ilicite, am venit cu un set de măsuri, pentru ca să avem un stat mai puternic, mai pregătit la următoarele scrutine, dar și între aceste scrutine (…).
Reziliența informațională este probabil cea mai complicată sarcină a noastră, a tuturor. Eu cred că la următoarele scrutine amestecul sau impactul cel mai mare în alegeri va fi anume prin manipulare informațională. Vedem care este rolul inteligenței artificiale și cât de mult pot fi folosite aceste tehnologii noi pentru a manipula opinia cetățeanului. Avem mult de lucru. Sunt mai multe măsuri (…). O parte dintre acestea sunt publice.
Reziliența cibernetică. Multe alegeri au arătat vulnerabilitățile unor instituții și asta înseamnă, în primul rând, investiții în securitatea cibernetică. Nu este suficient să avem cât mai multe servicii digitale, dacă nu însoțim aceste eforturi și de resurse care să securizeze. Toate instituțiile statului trebuie să aibă o atitudine foarte serioasă în raport cu securitatea cibernetică, dar și sectorul privat, asociativ, pentru că știm că aceste atitudini ostile nu se limitează doar la instituțiile statului (…).
Contracararea finanțării ilicite. Am văzut ce a făcut Kremlinul în ultimele trei scrutine electorale, dar și cum s-au mobilizat instituțiile statului. Acum trebuie să perfecționăm aceste instrumente de combatere a finanțării ilicite a partidelor politice și a campaniilor electorale. Avem mult de lucru și aici. Provocarea cea mare o constituie criptovaluta. Am văzut câte operațiuni netransparente s-au desfășurat în ultimele luni pentru finanțarea ilegală, anume prin cirpto. Acestea sunt câteva exemple din măsurile pe care le-am discutat. Încercăm să ne pregătim din timp, să nu ne mai confruntăm cu situații de-a dreptul critice, așa cum ne-am confruntat în alegerile din 2025. Aceste eforturi în mare parte țin de stat, dar și noi, cetățenii, trebuie să învățăm să fim rezilienți (…)”, a declarat Maia Sandu.
În aceeași ședință, CNS a aprobat și propriul regulament de organizare și funcționare, în conformitate cu noua Lege a securității naționale din 2025. Regulamentul definește „proceduri clare pentru pregătirea ședințelor, introduce reuniuni tehnice prealabile și stabilește modul de adoptare a deciziilor, inclusiv al celor cu caracter obligatoriu”. Totodată, acesta prevede prezentarea unui raport anual Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică.
Președinta R. Moldova conduce CNS, iar funcția de secretar este exercitată de consilierul prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, Stanislav Secrieru.
La fel, în componența CNS mai fac parte: președintele Parlamentului Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică Lilian Carp, directorul SIS, Alexandru Musteața, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, procurorul general interimar, Alexandru Machidon guvernatoarea Băncii Naționale, Anca Dragu, șefa Centrului pentru combaterea dezinformării, Ana Revenco, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, ministrul Jutiției, Vladislav Cojuhari, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunităția Parlamentului, Veronica Roșca, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
