Vameşii, totuşi, au buzunare

Interviu cu Tudor Baliţchi, director general al Serviciului Vamal

— Dle Baliţchi, au sau nu buzunare uniformele vameşilor?

— Probabil, vă referiţi la excentrismul unui fost conducător al SV, care a declarat că uniformele vameşilor trebuie să fie fără buzunare. Dacă însă e să tratez cu seriozitate întrebarea, amintesc că modelul uniformelor, dar şi al altor atribute ale instituţiei vamale, este stipulat în Hotărârea Guvernului nr.1205 din 16.09.2002 „Cu privire la aprobarea stemei şi fanionului SV, ecusonului pentru mijloacele de transport ale SV, însemnelor distinctive pentru uniforma colaboratorilor vamali, uniformei colaboratorilor vamali, a normelor şi modalităţilor de asigurare cu uniformă a colaboratorilor vamali”.

Anchetă Tudor Baliţchi s-a născut la 25 iulie 1977 în or. Tiraspol. A urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, specializarea drept administrativ şi constituţional (1994-1999). Trei ani mai târziu îşi susţine teza de master la aceeaşi specializare. Cariera profesională şi-o începe în calitate de jurist la Agenţia pentru Proprietate Intelectuală (1999-2000). În următorul an este consultant juridic la USAID, în cadrul proiectului de privatizare contra mijloacelor băneşti şi dezvoltarea pieţei valorilor imobiliare – IBICI. Din 2000 şi până în 2009 este preşedintele Consiliului de Observatori şi şeful Direcţiei Administrative şi Economico-Financiare al S.A „IPTEH”. În decembrie 2009 este numit în funcţia de director general al Serviciului Vamal.

— De un an sunteţi director al SV. Cum aţi schimbat activitatea acestui serviciu?

— Cred că cea mai relevantă apreciere a făcut-o, în cadrul vizitei la Chişinău din septembrie 2010, secretarul general al Organizaţiei Mondiale a vămilor (OMV), Kunio Mikuriya, care a spus că SV a înregistrat progrese semnificative în modernizarea şi în implementarea metodelor de securizare la frontiera cu UE.

Pentru a asigura securitatea economică a statului, ne-am direcţionat eforturile spre asigurarea colectării drepturilor de import şi export, prevenirea şi combaterea evaziunilor fiscale şi a altor fraude vamale. Eficientizarea controlului vamal a permis înregistrarea unor venituri noi de pe urma activităţii vamale. În total, în 2010, au fost încasate drepturi de import/export în valoare de 9 750,3 mil. lei, înregistrându-se o creştere cu 26,7% (+2 miliarde lei), comparativ cu anul 2009.

Activitatea antifraudă s-a desfăşurat în cooperare cu organele de drept naţionale. Întru depistarea şi contracararea infracţiunilor transfrontaliere, SV şi-a direcţionat capacităţile operative şi analitice în vederea contracarării şi depistării schemelor de contrabandă. În acest sens s-a pus accent pe colaborarea între SV, SIS, Serviciul Grăniceri, CCCEC, MAI, declarându-se „război” structurilor criminale de contrabandă.

— Vameşii din Ucraina sau cei din România sunt mai cooperanţi în combaterea fraudelor transfrontaliere?

— În iulie 2010 a fost semnat, iar în 2011 – reconfirmat, Planul de cooperare între Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi SV al R. Moldova privind intensificarea colaborării în domeniul instruirii lucrătorilor vamali şi schimbul de experienţă în prevenirea şi descoperirea fraudelor vamale şi privind utilizarea mijloacelor tehnice de control. Este implementat un nou mecanism de colaborare vamală, menit să unifice eforturile şi capacităţile autorităţilor vamale din R. Moldova şi România în contracararea fraudelor transfrontaliere. Aplicarea Planului este în beneficiul importatorilor, exportatorilor şi transportatorilor, care constată reducerea semnificativă a perioadei de staţionare în punctele de trecere a frontierei, precum şi a cheltuielilor aferente procedurilor vamale. Mecanismul de control implementat la frontiera moldo-română este o etapă avansată în realizarea măsurilor antifraudă întreprinse de SV şi va avea un impact direct asupra consolidării securităţii frontierei în combaterea traficului ilicit de mărfuri.

Cât despre colaborarea cu Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei, în 2010 a fost semnat Protocolul privind interacţiunea în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene şi Planul comun de acţiuni în domeniul antifraudă între cele două autorităţi vamale pentru anii 2010-2011.

Ambele documente urmăresc eficientizarea prevenirii şi combaterii infracţiunilor şi contravenţiilor vamale. În mod special, acestea presupun efectuarea unor schimburi de informaţii în vederea contracarării fraudelor vamale şi din domeniul combaterii contrabandei de droguri.

— Evoluţia contrabandei de ţigări în R. Moldova este spectaculoasă. Dacă în 2008 reprezenta 18,8% din volumul contrabandei, în 2009 a ajuns până la 23,7%, iar în ultimul trimestru al anului 2009 şi în primele două luni ale anului 2010 — până la 32%. Cum calificaţi aceste date?

— În 2010, situaţia la capitolul combaterii fraudelor transfrontaliere de către SV s-a schimbat în bine, lucru confirmat şi de date statistice. Dacă comparăm cantitatea de ţigări capturată de SV în 2010 în raport cu anii precedenţi, constatăm o creştere semnificativă a acesteia. De exemplu, cantitatea ţigărilor reţinute la posturile de trecere a frontierei moldo-române în 2010 este cu aproximativ 700% mai mare decât cea din 2008. Pe parcursul anului 2010, la posturile vamale de la frontiera moldo-română au fost reţinute  1 539 396 pachete de ţigări.

Conform datelor prezentate de Autoritatea Naţională a Vămilor din România,  birourile vamale de la frontiera cu R. Moldova au reţinut, în vederea confiscării, în anul 2008 – 1 766 072 pachete de ţigări, iar în 2010 – 1 121 795  pachete (sau cu 36% mai puţin decât în 2008). Concluzionăm că eficienţa SV în depistarea şi prevenirea contrabandei de ţigări a crescut în 2010 de la 10% până la 60%.

— Sunt date care se referă doar la cantităţile reţinute de către vameşi… Cât de credibile pot fi aceste cifre?

— Ele arată că fenomenul traficului ilicit de ţigări la frontiera moldo-română s-a menţinut, în ultimii ani, la acelaşi nivel (circa 2 mil. pachete), însă în 2008 cea mai impunătoare parte a capturilor de ţigări (90%) a fost realizată de către autorităţile din România şi doar 10% de către cele din R. Moldova. Graţie intensificării controlului vamal în aspectul contracarării traficului ilicit cu ţigări, în special la frontiera moldo-română, în perioada 2010 au fost instrumentate 13 cauze penale de contrabandă cu ţigări (2009 – 11 cauze). Tot anul trecut au fost depistate şi examinate sub aspect contravenţional 264 de cazuri de trafic ilicit cu ţigări, de două ori mai multe decât în 2009.

Autoritatea Naţională a Vămilor din România confirmă că produsele de tutun provenite ilegal din R. Moldova s-au redus cu 12,3%, Ucraina devenind sursa principală de ţigări de contrabandă. Numărul capturilor de ţigări la frontiera cu Ucraina este dublu faţa de cel de la frontiera cu R. Moldova.

— Cum explicaţi că, din circa 300 de cazuri de contrabandă cu ţigări înregistrate în 2010, instanţa de judecată a pronunţat o singură sentinţă, fiind condamnat un şofer?

— Noi nu influenţăm instanţele de judecată, fiind doar agenţi constatatori ai încălcării legislaţiei. Deciziile de condamnare aparţin judecătoriilor. Pe de altă parte, exageraţi când aduceţi cifra de 300 cazuri de contrabandă. În 2010, în instanţa de judecată au fost expediate 12 cauze penale (în 2009 – 37), au fost încetate/clasate 27 cauze penale (în 2009 – 21), iar 26 au fost suspendate (în 2009 – 16). După competenţă, au fost expediate pentru cercetare alte 37 cauze penale (în 2009 – 25).

În prezent, organele abilitate instrumentează 7 cauze penale iniţiate în 2010 cu rezonanţă socială sporită: cazul de la 06.03.10, cu 694 mii pachete de ţigări, depistate la Albiţa; cazul de la 17.06.10, cu 63620 pachete de ţigări, descoperite în cisterna unui camion la ieşire prin postul vamal Giurgiuleşti-Galaţi; cazul de la 01.07.2010, privind contrabanda cu 4446 pastile de „extazi”, de către o grupare criminală internaţională, descoperit în colaborare cu organele de resort ale Federaţiei Ruse şi ale Belgiei – o premieră în domeniu; cazul de la 13.07.2010, privind contrabanda cu 500 mii pachete de  ţigări prin postul vamal Giurgiuleşti-Galaţi cu un autocamion din Bulgaria; cazul de la 10.07.10, privind contrabanda cu 99700 pachete de ţigări, depistat la 09.07.10 în postul vamal Ungheni-Cristeşti, în urma controlului vagonului ce transporta floarea-soarelui în Bulgaria; cazul de la 10.11.10, privind contrabanda a 127 610 pachete de ţigări, depistat la postul vamal Leuşeni-Albiţa (ţigările erau tăinuite în interiorul paletelor cu sticlă, camuflate cu membrane de plumb într-un camion); cazul de  la 22.12.10, privind contrabanda cu 51560 pachete de ţigări, tăinuite în tavanul şi podeaua unei semiremorci, descoperit la postul vamal Leuşeni-Albiţa.

— Ce cotă din buget reprezintă veniturile din activitatea structurilor vamale?

— Ponderea drepturilor de import în bugetul de stat în 2010 a constituit 64,5%.

— Cum se întâmplă că, la nivel de Guvern, activitatea SV este apreciată, în pofida rapoartelor internaţionale care demonstrează că neregulile şi cazurile de contrabandă sunt tot mai numeroase la frontiera R. Moldova?

— Nu ştiu din ce surse v-aţi inspirat, dar propun să operăm cu date exacte şi să abordăm profesionist acest subiect. Într-adevăr, în ultimul an a crescut considerabil numărul capturilor reţinute de SV. Acest lucru este o confirmare a faptului că activitatea în domeniul combaterii traficului ilicit de mărfuri a fost eficientizată. Dat fiind faptul că, în ultimul timp, majoritatea cazurilor de contrabandă sunt depistate, concluzia pare una evidentă – instituţia vamală funcţionează mai bine.

Cifrele mediatizate de unele mijloace mass-media cu referire la unele studii sau rapoarte internaţionale, fiind scoase din context şi comentate într-un mod eronat, conturează o imagine inadecvată a situaţiei.

Să luăm ţigările. În presă se operează absolut greşit cu termenul „ţigări provenite din RM”, fără a se preciza că, de fapt, există o diferenţă mare între ţigări „cu timbre md” şi ţigări „introduse din Moldova”.

Astfel, nu se ia în considerare faptul că în cota valorică a aşa-ziselor „ţigări provenite din RM” se includ ţigările cu timbre md, produse nemijlocit pe teritoriul României cu aplicarea însemnelor de producere din R. Moldova. De altfel, faptul descoperirii unor fabrici clandestine pe teritoriul României, în care se produceau ţigarete contrafăcute, este confirmat oficial de Poliţia Română.

Presa omite, probabil intenţionat, alte date prezentate de organizaţiile internaţionale. Bunăoară, nu a spus niciun cuvânt despre faptul că piaţa neagră a ţigaretelor în România a ajuns, în septembrie 2010, la 24,4%. Astfel, se constată că comerţul ilicit s-a redus semnificativ faţă de nivelul de 36,2%, cât era în ianuarie 2010.

— Cum începe ziua dvs. de lucru?

— Trebuie să recunosc că agenda directorului general al SV este foarte încărcată. Acest fapt se datorează specificului activităţii sistemului vamal, care lucrează în regim operativ. Deseori este necesară implicarea mea personală, pentru a mobiliza colectivul sau pentru a soluţiona situaţiile de criză. Dimineaţa începe cu recepţionarea rapoartelor despre situaţia de la cele 8 birouri vamale, efectuarea unei analize şi raportarea ulterioară către Guvern şi către Ministerul Finanţelor, din cadrul căruia face parte şi SV. Ziua de muncă se încheie pe la 21.00-22.00, cu parcurgerea şi repartizarea corespondenţei după competenţe. Apropo, volumul petiţiilor este unul impunător. Pe parcursul anului trecut, am studiat 15519 scrisori de la agenţi economici şi 403 petiţii de la cetăţeni. În zilele de audienţă, am primit 202 persoane.

— Din discuţiile cu vameşii am aflat că în structurile vamale situaţia este deplorabilă, iar contrabanda ar fi la ea acasă. Dvs., de fapt, spuneţi altceva… cine, totuşi, are dreptate: şeful sau subalternii?

— Datele şi informaţiile pe care le deţin atestă contrariul. Cred că, dacă există problema, există şi soluţia. Astfel, dacă cineva susţine cu adevărat schimbarea unei sau altei situaţii, ar trebui să ofere propuneri concrete. Am declarat că sunt deschis pentru a asculta pe oricine, garantându-i, dacă va fi cazul, confidenţialitatea. Nu ştiu ce interese urmăresc „vocile” la care vă referiţi, dar fac şi de această dată un îndemn la conlucrare cu toţi acei care au ce comunica.

— Vi s-a adresat cineva, de când sunteţi în funcţie, solicitând facilitarea trecerii ilegale a frontierei cu anumite mărfuri sau produse?

— Nu am avut asemenea propuneri. De la bun început, când am fost investit în funcţie, am declarat clar ce fel de principii voi respecta în activitatea mea. Unul dintre acestea este integritatea. Lipsa adresărilor de acest gen denotă că mesajul meu a fost unul convingător, fiind perceput ca atare.

— Majoritatea cazurilor de contrabandă cu ţigări sunt depistate la posturile vamale de la frontiera cu România, deşi vama este dotată cu scanere cu raze x, capabile să depisteze orice material din interiorul camioanelor. De ce se întâmplă astfel de cazuri?

— Tendinţa de a trafica ilicit ţigări persistă din cauza unor factori de caracter economic, esenţială fiind diferenţa de preţ pe piaţa din R. Moldova şi cea din România. Ar trebui să analizăm fenomenul sub mai multe aspecte, inclusiv sub aspect fiscal. Cât priveşte scanerele, într-adevăr, de la începutul anului 2010, a fost stabilit un regim drastic de verificare a mijloacelor de transport şi a bagajelor la frontiera moldo-română. De facto, controlul nedistructiv al mijloacelor de transport care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere utilizând scanerele mobile cu sisteme de raze „X-ray“ a dat rezultate. Cu regret, nu întotdeauna tehnica performantă amplasată în punctele de trecere cu risc sporit poate face faţă şiretlicurilor contrabandiştilor. De aceea, mizăm pe conlucrarea cu instituţiile de drept, am iniţiat un dialog de cooperare cu Autoritatea Vamală a României în vederea eficientizării mecanismului de control la frontieră, menit să stopeze contrabanda cu mărfuri, inclusiv cu produse de tutungerie.

— Recent am văzut că vameşii păstrează mita la ciorap. Unde mai poate fi păstrată ea?

— Dacă vă referiţi la cazul colaboratorului postului vamal Giurgiuleşti-Galaţi, înregistrat la sfârşitul lunii trecute, vă comunic că, date fiind prezumţia nevinovăţiei şi faptul că instanţa de judecată nu s-a pronunţat asupra cazului, nu putem discuta acest subiect. La general vorbind, însă, desigur, „pădure fără uscături nu există”. Aş invoca drept exemplu rezultatele sondajului efectuat pe agenda.md, publicat la 2 februarie 2011. Potrivit acestuia, în R. Moldova, corupţia afectează clerul (4,5%), funcţionarii (6,5%), judecătorii (25,4%), jurnaliştii (2,4%), medicii (7,9%), profesorii (3,4%),  politicienii (15,5%), poliţiştii (23%) , vameşii (11,3%).

— De ce aţi renunţa la funcţia de director SV?

— Rezultatele obţinute până în prezent arată că suntem pe calea cea dreapta şi că reformele lansate sunt eficiente. De aceea, nu văd motive pentru a renunţa la această funcţie. Din contra, sunt motivat să depun şi în continuare eforturi pentru a duce la bun sfârşit procesele începute.

— Potrivit declaraţiei dvs. pe avere, deţineţi un imobil în Chişinău estimat la 1500 de lei. Cum arată acesta?

— Imobil este prea mult spus. E vorba de o debara care are ceva mai mult de un metru pătrat şi pe care am achiziţionat-o pentru a păstra lucruri pe care nu le folosesc în fiecare zi. Deoarece această debara figurează ca un bun ce-mi aparţine, sunt obligat să o includ în declaraţia pe venit şi proprietate, lucru pe care l-am şi făcut. Iar cifra indicată în declaraţie este valoarea acestui „imobil”.

— Dar lotul pomicol din Vadul lui Vodă, estimat la circa 100 USD?

— Este un lot pe care cresc pomi, se află în circuit agricol şi pe el nu poate fi construit nimic. De aceea şi are un preţ care, dacă e să-l comparăm cu preţurile loturilor pentru construcţie sau chiar al terenurilor cu culturi agricole, este mic. Dar anume acesta este preţul lui înregistrat la organul cadastral şi, desigur, el urma să se regăsească în declaraţia pe venit şi proprietate pe care am depus-o.

— În 2010, aţi obţinut venituri de 131 312 lei. Ce salarii au vameşii?

— Salariul mediu lunar al vameşilor este în dependenţă de postul ocupat, vechimea în muncă şi de riscurile la care sunt supuşi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pentru care legislaţia  prevede adaosuri. În 2010, salariul mediu al unui colaborator vamal a variat între 2990 lei şi 5522 lei. Personalul auxiliar a fost remunerat cu salarii cuprinse între 673 şi 950 lei pe lună. Înţelegem că aceste venituri sunt mici, dar majorarea salariului angajaţilor din autorităţile publice este unul dintre obiectivele actualului Guvern.

— Cum poate fi combătută corupţia de la vămi?

— O reţetă universală pentru stârpirea acestui flagel e greu de identificat în condiţiile în care pericolul social pe care-l comportă încercările lumii interlope de a-şi spori şi ramifica influenţa este iminent. În această situaţie, e necesară o cooperare mai strânsă între organele de stat şi societatea civilă. Să nu uităm că fenomenul  „corupţiei” este indispensabil de „economia tenebră”, greu de identificat, promotorii ei fiind preocupaţi de extinderea tentaculelor în toate sferele de activitate ale statului. Corupţia poate fi anihilată prin eliminarea simbiozelor între structurile criminale şi cercurile economice cu interese la vamă.

— De ce colaboratorii vamali din aparatul central şi de la vămi (în afară de cei de la posturi) nu poartă în timpul serviciului uniformă? Nu au sau le este ruşine să o poarte?

— În prezent, nu putem asigura în totalitate colaboratorii noştri cu uniforme, anul trecut în acest scop fiind defalcaţi din buget doar 600 mii de lei. Un complet de uniformă compus dintr-o scurtă şi pantaloni costă circa 1200 de lei. Dată fiind austeritatea bugetului, sunt asiguraţi cu uniforme în primul rând vameşii de la posturile de frontieră. În decursul anului trecut şi în primele zile ale anului curent au fost asiguraţi cu uniforme în volum deplin 55 de ofiţeri din două subdiviziuni importante ale SV – Centrul chinologic şi Echipele mobile, care au o activitate specifică, cu ieşirea permanentă în teritoriul vamal.

— Vă mulţumim.