Aneta Grosu: Iluzioniştii de la putere
S-a încheiat. Până în ultima zi a lunii ianuarie, toţi cei circa 4000 de demnitari din R. Moldova ar fi trebuit să prezinte declaraţiile pe venituri şi averi, pentru anul 2010, aşa cum îi obligă Legea nr. 1264. Până la urmă, doar 30% din numărul total al persoanelor vizate de legea respectivă au trimis declaraţiile la Comisia Centrală de Control.
Să aibă ce ascunde de ochii lumii toţi cei care nu şi-au depus declaraţiile? O fi având, cine să-i ştie, deoarece, în cei 21 de ani de independenţă, au reuşit să-şi facă legi permisive, confuze, care le permit să se simtă confortabil în orice fel de condiţii. Din această cauză, chiar şi cei care au depus la timp declaraţiile şi-au permis să învârte pe degete atât statul, cât şi pe contribuabilii curioşi, care vor să cunoască veniturile şi cheltuielile funcţionarilor.
Ca să nu mergem prea departe, zic să ne oprim la demnitarul care are cea mai mare responsabilitate pentru banii din R. Moldova, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţan. La 24 ianuarie, pe www.bnm.md, a fost postată declaraţia pe avere a guvernatorului, din care aflăm că deţine un teren de 6 ari, estimat la un preţ de 12 963 de lei, o casă de 170 m.p., care, chipurile, ar costa 990 mii de lei (circa 60 de mii de euro). Guvernatorul are trei conturi în bănci comerciale (unul într-o bancă din Serbia), iar în 2010 şi-a achiziţionat un automobil nou, Ford Fiesta, care poate costa până la 9 mii de euro. Guvernatorul Drăguţan, prezentându-şi declaraţia pe avere, a evitat să prezinte şi declaraţia pe venituri, astfel încât, până astăzi, nimeni nu poate estima ce fel de salarii au guvernatorii.
În schimb, preşedinta Curţii de Conturi, Ala Popescu, a indicat venituri în sumă totală de 319 803, reieşind că, împreună cu soţul, îşi poate permite să cheltuiască lunar 26 650 de lei. Potrivit declaraţiei sale, directorul general al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, a obţinut în 2010 un venit total de 132 312 lei, având deschiderea să consume 11 000 de lei pe lună. Aceste cifre par neînsemnate pe lângă faptul că şeful Serviciului Vamal a indicat în declaraţie că deţine un imobil în Chişinău, estimat la 1500 de lei (!?), şi un lot pomicol în Vadul lui Vodă, estimat la 1239 de lei (!?). Cum o fi arătând imobilul din Chişinău al lui Baliţchi, estimat la 1500 de lei?
Împreună cu soţia, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a obţinut la locul de muncă 212 956 lei. Dacă ţinem cont de suma de 1 230 644 de lei, a veniturilor obţinute din valori mobiliare şi imobiliare şi cote de participare în capitalul agenţilor economici, acest salariu pare neînsemnat. Ministrul a haşurat, ca fiind inexistente, compartimentele în care ar fi trebuit incluse bunurile mobile şi cele imobile: case, vile, apartamente, automobile. Nu o fi având nicio proprietate…
Pe www.procuratura.md e postată declaraţia despre venituri şi proprietăţi a procurorului general. Ce-i drept, cea din anul trecut, potrivit căreia, în 2009, Valeriu Zubco a înregistrat venituri de 204 896,75 de lei. Reţineţi această cifră, pentru a o compara cu cea din 2010, când noua declaraţie a procurorului general va fi făcută publică.
Am mai scris despre faptul că directorul CCCEC, Viorel Chetraru, a înregistrat în 2010, împreună cu soţia, venituri de circa 300 000 de lei, având astfel posibilitatea să consume pe lună bunuri şi servicii în valoare de circa 25 000 de lei.
Directorul SIS, Gheorghe Mihai, a declarat pe proprie răspundere că, în 2010, împreună cu soţia, a obţinut circa 300 000 de lei (exact ca familia directorului CCCEC). Mihai subliniază că, pe parcursul perioadei raportate, compartimentele bunuri imobile, bunuri mobile, angajamentele financiare şi cota-parte a valorilor mobiliare în capitalul agenţilor economici nu au suportat modificări sau completări.
Am descoperit miniştri fără locuinţe sau cu automobile BMW estimate la un preţ de 30 000 de lei. Am descoperit funcţionari cu case de sute de metri pătraţi, estimate la preţuri simbolice. Toate aceste confuzii şi semne de întrebare sunt legate de declaraţiile pe venituri ale unei categorii de persoane cărora, într-un limbaj oficial, le zicem demnitari publici.
Ce înseamnă demnitate publică? Calitatea de a fi demn, de a manifesta o atitudine demnă, de a poseda autoritate morală, la urma urmei, prestigiu, cinste şi onoare.
Aneta Grosu, aneta@zdg.md
