La MNAM – restaurare finalizată, la Sala cu Orgă – reparaţie fără sfârşit
În iunie curent, ZdG scria despre Sala cu Orgă, care se afla în proces de reparaţie. Atunci notam că, anterior, la Sala cu Orgă s-au făcut doar reparaţii cosmetice, iar timpul şi ploile şi-au lăsat amprenta pe exteriorul clădirii. Procesul de reparaţie a fost iniţiat graţie unui grant în valoare de un milion de euro, oferit de Guvernul României. Tot cu suportul financiar al României a fost restaurat sediul central „Dadiani” al Muzeului Naţional de Artă al Moldovei (MNAM), inaugurat vineri, 4 noiembrie. Astfel, deşi granturile s-au oferit de către statul român MNAM şi Sălii cu Orgă la o diferenţă de doar câteva luni, lucrările de reparaţie la Sala cu Orgă par a fi fără sfârşit.
La începutul verii, la Sala cu Orgă se executau lucrări pe exterior şi în sălile de repetiţie de la demisol, iar reparaţiile, conform proiectului, urmau să se încheie în decembrie. Din iulie, însă, lucrările au fost suspendate, iar termenul de executare a acestora s-a prelungit. Astfel, acum Sala cu Orgă e încă în plin proces de reparaţie, dar fără muncitori pe şantier. Între timp, MNAM a fost inaugurat, la eveniment fiind prezenţi ambasadori, artişti, politicieni.
„Cred că nici nu va fi de ajuns un milion de euro”
„Am mai intrat în acest muzeu şi am văzut şi diversele stadii ale şantierului, însă ceea ce văd acum mă impresionează şi cred că acest muzeu va reprezenta o foarte frumoasă carte de vizită a Chişinăului. Ne bucurăm că Guvernul României a putut contribui cu o sumă considerabilă la renovarea muzeului şi îmi doresc ca acesta să fie un punct de întâlnire al tuturor iubitorilor de artă”, a menţionat ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniţă, prezent la evenimentul de inaugurare a MNAM.
În acelaşi context, am încercat să aflăm de la ministra Culturii, Monica Babuc, de ce lucrările de reparaţie a Sălii cu Orgă durează mai mult. „Nu e vorba deloc de tergiversare. Lucrările de reparaţie de la MNAM durează mult mai mult decât cele de la Sala cu Orgă. Am să vă spun că aici au început lucrările în 2003, iar în 2014, când a apărut grantul, lucrările erau deja pe final. Aceasta înseamnă că e vorba de lucrări de finalizare şi, respectiv, s-a lucrat mult mai repede. La Sala cu Orgă s-a început reparaţia mult mai târziu, dacă nu greşesc, în 2008, şi, mai mult decât atât, bani pentru restaurări acolo au fost alocaţi mult mai puţini, de aceea lucrările au început mai târziu. S-a alocat mult mai puţin, deci s-a şi făcut mult mai puţin”, a spus Monica Babuc.
„Lucrările care se fac acolo sunt mult mai complexe… cred că nici nu va fi de ajuns suma aceasta de un milion de euro şi va trebui să căutăm în continuare şi surse bugetare, şi alte granturi ca să finalizăm. Sala cu Orgă are în sine, ca şi orice alt monument, foarte multe lucrări neprevăzute, şi doar atunci când începi vezi cât de multe şi mari sunt problemele de care tu nu ştiai, şi asta înseamnă proiecte, bani şi timp suplimentar”, a completat ministra Culturii.
Termen prelungit, artişti împrăştiaţi
Directorul MNAM, Tudor Zbârnea, spune că restaurarea, care este un proces mai complex decât reparaţia, a fost una dificilă, aceasta însemnând „13 ani de muncă şi un director care trebuie să se ocupe de cultură, de artă, de expoziţii, de cercetare, de conservare a patrimoniului, precum şi de acest şantier. A fost o dorinţă a noastră să aducem în ordine acest imobil şi rezultatele cred că se văd”.
„La Sala cu Orgă cred că sunt probleme tehnice legate de proiectare, acestea apar oricând în procesul de reparaţie. Sunt lucruri neprevăzute. Noi ne-am mişcat puţin mai repede. Dar, şi acolo sunt sigur că lucrurile se vor mişca. Vorbim de bani acordaţi de Guvernul României, întârzierile sunt oarecum taxate, iar din cauza asta va trebui şi Sala cu Orgă să se concentreze asupra realizării proiectului”, a adăugat Zbârnea.
Deşi grantul pentru Sala cu Orgă a fost acordat de statul român la sfârşitul anului 2014, pe parcursul anului 2015 nu s-a executat nicio lucrare, în pofida faptului că exista un proiect pentru acoperiş, pentru exterior. Managerul proiectului, numit prin concurs de Ministerul Culturii (de altfel, Ministerul se ocupă de gestionarea banilor din acest grant), Vitalie Topor, nu a putut să explice acest fapt, spunând că lucrează aici din 2016. „Acum se elaborează un proiect de continuitate. Noi suntem practic la prima etapă de reparaţie, urmează o a doua etapă. A fost o licitaţie, dar nu s-au încadrat în parametri. Vrem să fim corecţi, nu putem acorda favoruri. Pe 2 decembrie, se va repeta licitaţia pentru o firmă care să instaleze reţelele inginereşti”, a specificat Vitalie Topor.
Directoarea Sălii cu Orgă, Larisa Zubcu, spune că lucrările de reparaţie au demarat în ianuarie a.c., într-un ritm alert, lucru de care s-a bucurat. „La un moment dat, au stopat lucrările la subsol pentru că trebuiau să se ocupe de reţelele inginereşti. În iunie, exista deja un proiect pentru aceste reţele, dar încă nu s-au început lucrările. În august, trebuia să se încheie lucrările pe exterior, dar nu s-au încheiat. Au prelungit termenul până în decembrie. Acum, trebuie să termine măcar acoperişul, ca să nu fie afectat interiorul. Exteriorul se amână până în aprilie”, explică Zubcu.
Între timp, artiştii sunt împrăştiaţi, orchestra face repetiţii la Colegiul de muzică „Ştefan Neaga”, corul – la Filarmonică, pentru că sălile nu dispun de încălzire, şi, din cauza reparaţiei, nici de acces la apă. „Concertele încercăm să le menţinem, fiind o instituţie cu tradiţii. Nu ne putem suspenda activitatea, pierzându-ne publicul”, ne mai spune directoarea Sălii cu Orgă.
