Judecătorii din R. Moldova: (In)suficient de buni

În ultimii trei ani, toţi magistraţii atestaţi cu calificativul „insuficient”, la evaluarea repetată, într-un singur an, s-au transformat, primind calificativul „bine”, care le permite să rămână în sistemul judiciar. „Pe undeva, jude­că­to­rii se mobi­li­zează și între­prind măsuri pen­tru a îmbu­nă­tăți lucru­rile la eva­lu­a­rea repe­tată. E clar că este o dife­rență atunci când prima dată eva­lu­ezi pen­tru trei ani, iar a doua oară, doar pen­tru un an. Este puțină subiec­ti­vi­tate, pen­tru că, timp de un an de zile, e greu de spus ferm că s-a îmbu­nă­tă­țit radi­cal situ­a­ția. Dar, unele semne de res­pon­sa­bi­li­tate, de îmbu­nă­tă­țire a lucru­lui, fără doar și poate, există. N-aș spune că devine mai indul­gent Cole­giul”, explică Nicolae Gordilă, preşedintele Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor.

La 14 septembrie 2012, în Monitorul Oficial al R. Moldova a fost publicată Legea privind selecţia, evaluarea performanţelor şi cariera judecătorilor, care prevedea ca în termen de doi ani de la intrarea ei în vigoare judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti să fie supuşi evaluării performanţelor, conform unui grafic aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Toţi judecătorii, evaluaţi în ultimii trei ani

Printr-o hotărâre a CSM din 9 iulie 2013, a fost aprobat graficul de evaluare a performanţelor judecătorilor, iar începând cu a doua jumătate a lunii octombrie 2013 au fost evaluate în mod ordinar performanţele a 29 de judecători din cadrul Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi a 12 judecători din cadrul Curţii de Apel (CA) Chişinău. Pe parcursul anului 2014, în mod ordinar, au fost evaluate performanţele a 151 de judecători din cadrul Curţilor de Apel sau instanţelor de fond. Pe parcursul anului 2015, Colegiul de evaluare a evaluat în mod ordinar toţi judecătorii din cadrul instanţelor judecătoreşti care nu au fost evaluaţi în anii precedenţi, adică alţi 43 de judecători. Unii judecători au fost evaluaţi pe cale extraordinară, fie pentru că doreau să acceadă într-o funcţie administrativă, fie pentru că urmau să fie propuşi şefului statului pentru numire în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă.

Regulamentul cu privire la criteriile, indicatorii şi procedura de evaluare a performanţelor judecătorilor aprobat de CSM în martie 2013 prevede următoarele calificative pentru judecători: „eşuat”, „insuficient”, „bine”, „foarte bine” şi „excelent”. Calificativul „eşuat” echivalează cu demiterea din sistem, în timp ce, dacă un judecător este atestat cu „insuficient”, urmează ca peste maximum 12 luni să revină în faţa membrilor Colegiului pentru a-şi afla verdictul.

În 2013—2015, după evaluare, doar doi judecători au plecat din sistem, primind calificativul „eşuat”: în 2013, Victor Lanovenco, de la Judecătoria Vulcăneşti, iar în 2014 – Vasile Gheţu, de la Judecătoria Edineţ.

Opt magistraţi cu pregătire insuficientă

Alţi opt magistraţi, fiind evaluaţi în ultimii trei ani, au primit calificativul „insuficient”. Conform regulamentului, urmau să fie verificaţi suplimentar peste maximum 12 luni. Cinci din cei opt magistraţi calificaţi cu „insuficient” au reuşit, la reevaluare, să se transforme, primind calificativul „bine”, care le permite să rămână în sistem. De fapt, din cei opt magistraţi care au fost evaluaţi iniţial cu „insuficient”, niciunul nu a picat la evaluarea repetată. Grigore Lungu, fost judecător la Ialoveni, cel care, în noiembrie 2014, era evaluat cu „insuficient”, a decedat într-un accident rutier la finele anului trecut, astfel încât nu a putut fi reevaluat. Nicolae Ocerednîi, de la Judecătoria Bălţi, a atins vârsta de pensionare în noiembrie 2015 şi, deşi evaluat „insuficient” în 2014, nu a mai ajuns la reevaluare. Ecaterina Buzu, judecătoare la Orhei, care a primit şi ea calificativul „insuficient”, încă nu a fost evaluată repetat, la început de 2016 ea solicitând amânarea procedurii. În rest, toţi cei cinci judecători care au fost reevaluaţi s-au schimbat în bine, mai mult decât ciudat.

De exemplu, judecătorul Vasile Stihi de la Judecătoria Teleneşti primea, în noiembrie 2014, doar 58 de puncte şi calificativul „insuficient” la evaluarea prin care aspira la funcţia de preşedinte al instanţei. Membrii Colegiului de Evaluare ajungeau atunci la concluzia că judecătorul este la un nivel mai jos decât cel cerut în activitatea de magistrat. „La muncă este dezordonat, nu respectă condiţiile minime de salubritate, iar ţinuta sa vestimentară este neîngrijită. Dosarele examinate de Vasile Stihi nu sunt transmise în termen la cancelarie, iar hotărârile redactate au un conţinut gramatical greşit. În plan organizatoric, este neglijent. În acelaşi timp, asistând la şedinţele de judecată petrecute de Vasile Stihi, Colegiul de Evaluare a ajuns la concluzia că acesta nu a respectat Codul deontologic şi de etică profesională. Reputaţia sa profesională este ştirbită. Nu posedă cunoştinţe de aplicare a programelor Word, Excel, Adobe. Mai mult ca atât, nu utilizează PIGD, nu utilizează poşta electronică şi nu poate naviga pe internet pentru a utiliza programul „Moldlex” şi pentru a vizualiza Hotărârile CEDO”, se spunea, printre altele, în hotărârea Colegiului.

Într-un an şi jumătate, de la reputaţie ştirbită la reputaţie ireproşabilă

În martie 2016, reprezentanţii Colegiului şi-au schimbat aproape radical opinia faţă de activitatea judecătorului Stihi, acordându-i 75 de puncte şi calificativul „bine”. „Judecătorul Vasile Stihi are o reputaţie ireproşabilă. Pe parcursul activităţii nu a comis fapte compromiţătoare, respectă cu desăvârşire şi abnegaţie principiile şi exigenţele eticii profesionale”, se spune, pe lângă unele critici, în noua hotărâre a Colegiului. Ba mai mult, în această perioadă, judecătorul se pare că şi-a perfecţionat şi cunoştinţele din domeniul IT. „Posedă cunoştinţe medii în domeniul tehnologiei informaţionale, aplicând programele Word, Excel, navigând pe internet şi utilizând poşta electronică”, se menţionează în hotărârea Colegiului din martie 2016.

În decembrie 2014, şi Constantin Creţu, judecător la Judecătoria Ialoveni, era evaluat cu „insuficient” după ce primea doar 41 de puncte din partea Colegiului de Evaluare, care constata că judecătorul a tergiversat examinarea mai multor cauze penale. „Unele sentinţe/hotărâri nu sunt motivate, conţinutul succint al motivării soluţiei pronunţate nu este clar, lipsesc argumentele judecătorului… Pe parcursul activităţii, nu de fiecare dată a dat dovadă de disciplină şi responsabilitate. Reclamaţii negative din partea societăţii şi printre judecători la adresa lui Creţu sunt foarte multe”, concluzionau membrii Colegiului de Evaluare. La sfârşit de 2015, în decembrie, la evaluarea repetată, Creţu a acumulat cu 20 de puncte mai mult (61) şi calificativul „bine”. De această dată, membrii Colegiului scriu că „motivarea hotărârilor/sentinţelor se face cu indicarea normelor de drept material şi procedural, termenii juridici sunt utilizaţi corect, expunerea este clară”, chiar dacă i se recomandă magistratului să studieze mai detaliat legislaţia şi recomandările CSJ. „Reputaţia profesională a judecătorului este normală. În colectiv se bucură de stimă şi respectul colegilor, fiind onest şi sociabil”, remarcau membrii Colegiului de Evaluare.

În doar zece luni, de la comportament nedemn la personalitate corectă

Nadejda Mazur, magistrată la Judecătoria Centru, a fost evaluată în mai 2014, obţinând 60 de puncte şi calificativul „insuficient”. „Admite pronunţarea hotărârilor fără a se retrage în camera de deliberare, încălcând Codurile de Procedură Civilă şi Penală, în cadrul şedinţelor de judecată, are un comportament nedemn faţă de participanţi, fapt ce duce la ştirbirea imaginii actului de justiţie. Nu dispune de reputaţie ireproşabilă, dând dovadă de lipsă de amabilitate şi toleranţă”, precizau membrii Colegiului de Evaluare. Peste doar 10 luni, Mazur obţinea, la reevaluare, 69 de puncte şi calificativul „bine”, membrii Colegiului ajungând la concluzia că judecătoarea s-a schimbat radical. „În perioada ultimelor 10 luni, după evaluarea ordinară, judecătorul Nadejda Mazur s-a manifestat ca o personalitate corectă, responsabilă şi punctuală, respectând normele etice şi deontologice ale judecătorului. În relaţiile cu justiţiabilii se comportă amabil şi imparţial, conducându-se doar de lege, păstrând onoarea şi prestigiul funcţiei deţinute”, scriau membrii Colegiului de Evaluare.

Mihail Ciugureanu de la CA Chişinău a avut aceeaşi soartă. În noiembrie 2014 acesta era evaluat cu „insuficient”, primind doar 56,7 puncte. „Din informaţia confidenţială obţinută din partea societăţii civile, judecători, avocaţi, judecătorul Ciugureanu atestă un comportament nerespectuos, lipsit de etică”, se menţionează în hotărârea Colegiului. Peste un an, în noiembrie 2015, la reevaluare, Ciugureanu primeşte calificativul „bine” şi 67 de puncte, constatându-se faptul că activitatea judecătorului „s-a îmbunătăţit în comparaţie cu anii precedenţi”. Şi Ion Cotea, judecător la Judecătoria Cahul, în martie 2015 era evaluat cu „insuficient”, obţinând doar 53 de puncte. În martie 2016, la reevaluare, magistratul de la Cahul a obţinut deja 75 de puncte şi calificativul „bine”, astfel încât, astăzi, în R. Moldova, există doar un singur judecător care a obţinut calificativul „insuficient” şi care încă nu a fost reevaluat, Ecaterina Buzu. În rest, toţi sunt suficient de buni pentru a ocupa funcţiile de judecători.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.