Cum să creşti grâu fără să ari pământul

La 200 km de oraşul Chişinău, în localitatea Hiliuţi din raionul Râşcani, agricultorul Igor Tcaci a dat o nouă viaţă celor 1100 ha de pământ pe care le lucrează, folosind metoda No-till (fără arat, trad.), care permite păstrarea stratului de cernoziom, dar şi sporirea dublă a recoltelor, spune agricultorul.

Igor Tcaci este unul dintre beneficiarii programului „Managementul Durabil al Terenurilor”, datorită faptului că utilizează metode noi de prelucrare a solului, ce sunt prietenoase cu mediul. În cadrul proiectului „Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P), antreprenorul a primit un grant de 285.000 de lei.

Afacerea pornită de la zero

Igor Tcaci este unul dintre agricultorii dedicaţi, care a pornit totul de la zero. Începând cu anul 1999, bărbatul este administratorul companiei „Hiliuţanul”, ce se ocupă de cultivarea grâului, porumbului, orzului, rapiţei, soiei. De asemenea, mai are 36 ha de livezi de mere. „Ne-a fost destul de greu la început. Când am venit aici, aveam impresia că pe aceste pământuri a trecut frontul. Totul era distrus, totul era furat, totul dus acasă… La început nici nu aveam unde depozita cerealele pe care le strângeam. Însă, încetul cu încetul, prin multă muncă, am reuşit”, îşi aminteşte antreprenorul.

În tot acest timp, de când a fondat compania „Hiliuţanul”, agricultorul a reuşit să adune o echipă de oameni cu care se mândreşte. „La companie lucrează 45 de angajaţi, iar în cazul în care avem nevoie de mai multe braţe de muncă, angajăm şi lucrători sezonieri. Toţi angajaţii sunt din sat. Astfel, oamenii de la noi nu mai trebuie să plece peste hotare ca să aibă cu ce-şi hrăni familia”, subliniază antreprenorul.

„Pământul era însetat”

Anii de experienţă l-au învăţat pe Igor Tcaci să nu-i fie frică de provocări. Treptat, a înţeles că doar tehnologiile performante şi grija faţă de pământ pot aduce prosperitate oamenilor şi comunităţii sale. „Pământurile în gospodăria noastră sunt sărăcăcioase. Predomină suprafeţele lutoase. Prelucrând solul cu metode tradiţionale, cum ar fi: cu plugul, cultivatoarele şi alte unelte, mai ales în anii secetoşi, cu iarnă blândă, mereu ne ciocneam de aceeaşi problemă: se formau bulgări mari şi nu puteam lucra solul. Ceea ce făcea dificilă încadrarea în termenele propuse – nu reuşeam cu încorporarea seminţelor şi astfel suportam pierderi mari”, îşi aminteşte agricultorul.

În cadrul unui seminar, în anul 2007, antreprenorul a aflat despre noile metode de prelucrare a solului. „Am încercat acea metodă şi după primul an am făcut şi nişte calcule, iar rezultatele ne-au bucurat. Nu mai cheltuiam atât de mult pentru combustibil”, adaugă el. Treptat, a devenit adeptul metodelor prietenoase mediului. Astfel, în anul 2013, antreprenorul a decis să implementeze o nouă tehnologie de prelucrare a solului, metoda No-till. Această metodă presupune că pământul se ară o dată la patru ani, iar brazda nu se întoarce. Specialiştii susţin că astfel umezeala se păstrează mult timp în sol. „Înainte de a folosi această tehnică, urmăream disperaţi cât de însetat era pământul. Doar ştiţi prea bine că ultimii ani au fost unii dintre cei mai secetoşi, de aceea, solul era dur şi trebuia să trecem de mai multe ori cu tehnica agricolă”, subliniază bărbatul.

De asemenea, la întreprindere este folosită o practică agricolă numită mulcirea, ce presupune păstrarea pe câmp a tuturor rămăşiţelor vegetale rămase în urma recoltării. Aceste resturi au un rol de protecţie a solului, pentru că nu permit penetrarea razelor ultraviolete şi facilitează dezvoltarea microflorei care creşte fertilitatea stratului de humus. „Într-o perioadă nici nu mai vedeam acei viermi care prelucrează solul, pentru că, de-a lungul a peste jumătate de secol, am îmbibat pământul cu tot felul de substanţe chimice”, constată agricultorul.

Tehnologia ce minimalizează costurile şi sporeşte veniturile

Ca să renunţe la plug, fermierul a trebuit să înveţe cum să-şi organizeze cât mai bine oamenii şi munca. De asemenea, antreprenorul susţine că este important ca agricultorul, înainte de a trece la această metodă de agricultură, să se pregătească moral. „Trebuie să te convingi că aceste procedee vor avea efecte benefice asupra mediului, dar şi asupra afacerii pe care o ai. Îmi aduc aminte cum, la început, oamenii se uitau uimiţi la noi când vedeau că implementăm metode noi de prelucrare a solului, metode pe care ei nu obişnuiau să le folosească… dar totul se învaţă pas cu pas”, subliniază Igor Tcaci.

Potrivit lui Igor Bujor, consultant din cadrul UCIMPA, implementarea tehnologiei No-Till în R. Moldova duce la o minimalizare a pierderilor de minerale din sol şi la o creştere a veniturilor pentru agricultori. „Cu această tehnologie se reduce la minimum impactul asupra solului şi se reduc consumurile de energie. Deci această tehnologie minimalizează costurile şi sporeşte veniturile”, menţionează expertul.

„Mereu încercăm să aplicăm la proiectele pentru dezvoltarea agriculturii, iar recent am deschis o şcoală a fermierilor, unde vom preda cele mai bune practici tinerilor care vor să înveţe să îngrijească corect solul”, explică Igor Tcaci.

„În ultimele luni trec prin tot acest calvar al birocraţiei…”

Întreprinderea „Hiliuţanul” are o livadă tânără de meri, ce se întinde pe o suprafaţă de 36 de hectare. „Am ales soiurile de mere care se coc cel mai repede, pentru a putea ieşi primii pe piaţă şi cere un preţ mai convenabil, în raport cu cheltuielile pe care le suportăm. Astfel, nu vom fi nevoiţi să depozităm fructele în frigidere şi să le vindem peste câteva luni. De asemenea, aşa suntem scutiţi de a fi afectaţi de orice fel de embargou ce ar putea să apară pe parcurs… Anul trecut am exportat merele în Kazahstan, dar aspirăm şi la piaţa europeană”, susţine antreprenorul.

Mai nou, antreprenorul a început să lucreze la irigare. „Am restabilit o parte din iazurile părăsite de pe teritoriul nostru şi am cumpărat tehnică nouă pentru irigare”, explică el. În acelaşi timp, bărbatul se plânge că se confruntă cu mai multe probleme din cauza birocraţiei abuzive.

IGOR TCACI, directorul companiei agricole „Hiliuțanul”:

„Am impresia că în ultimul timp politica lucrează împotriva agricultorilor. Am înţeles acest lucru atunci când am început să strâng toate documentele necesare pentru a primi autorizaţie pentru irigaţie. În ultimele luni trec prin tot acest calvar al birocraţiei… Încă nu ai reuşit să te pui pe picioare, dar pentru autorizaţii trebuie să dai foarte mulţi bani. Ministerul Agriculturii este iresponsabil şi nu face nimic pentru a uşura munca agricultorilor. Nu cerem de la guvernanţi mai mult decât să ne spună lucruri reale, adevărate şi să nu ne facă doar promisiuni. Cei de la Ministerul Agriculturii trebuie să ofere informaţii de care au nevoie fermierii, să se anunţe preţurile pentru culturile agricole. În caz contrar, se creează haos şi sărmanii fermieri sunt amăgiţi de intermediari”

* * *

Menţionăm că linia de granturi post-investiţionale „Managementul durabil al terenurilor” este deschisă în cadrul proiectului MAC-P (Agricultura Competitivă în Moldova), finanţat din fondurile Băncii Mondiale, Guvernului Suediei, Facilităţii Globale de Mediu şi Guvernului R. Moldova. În prezent, cel de-al patrulea apel de granturi este în desfăşurare, agricultorii fiind invitaţi să aplice şi să-şi depună dosarele până la 30 iunie 2016 la oficiile teritoriale ale Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA).