(doc) Cum funcţionează camerele video de pe străzile din Chişinău
În 2016, în bugetul de stat au fost virate 6,5 milioane de lei din încasările amenzilor rutiere provenite de pe urma probelor acumulate de camerele video amplasate în raza mun. Chişinău. Suma este cu aproape 10 milioane de lei mai mică decât veniturile acumulate din această sursă în 2015, când în buget au ajuns 16,2 milioane de lei. Aproape jumătate din cele 6,5 milioane de lei pentru 2016 au fost cheltuite pentru întreţinerea sistemului, care, în Chişinău, este funcţional în proporţie de circa 90%, susţine Serviciul Tehnologii Informaţionale al Ministerului Afacerilor Interne. În raioane, aşa cum ZdG anunţa anterior, camerele nu sunt funcţionale de mai bine de un an, proiectul fiind ucis de interese.
În baza unui acord de asistenţă semnat cu Republica Populară Chineză în proiectul privind echipamentul pentru monitorizarea şi controlul traficului rutier în mun. Chişinău, semnat la 25 mai 2011, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a implementat sistemul automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere, care includea, la etapa iniţială, 126 de camere de supraveghere video, 145 de camere foto şi 29 de camere video panoramice, care asigurau monitorizarea traficului rutier pe 126 de direcţii de deplasare în 41 de zone de supraveghere (33 de intersecţii şi 8 tronsoane de drum) din raza mun. Chişinău. În acest sens, chinezii au oferit R. Moldova un grant de aproape 5 milioane USD.
Străzile din Chişinău unde nu funcţionează monitorizarea video
Citiți și (doc, email) Camerele de supraveghere a traficului, un proiect ucis de interese (12 ianuarie 2017)
În urmă cu o lună, ZdG a scris că sistemul video de monitorizare a traficului implementat în raioane este nefuncţional de mai bine de un an. În Chişinău, deşi nu funcţionează la capacitate maximă, sistemul încă înregistrează încălcările şoferilor comise în trafic. Totuşi, numărul încălcărilor, dar şi suma de bani cu care s-a îmbogăţit bugetul de stat, s-au redus în ultimul an. „Ţinând cont de exploatarea în condiţii de mediu nefavorabile, echipamentele sistemului, de rând cu uzura normală, sunt expuse diferitor factori naturali care le afectează funcţionalitatea, fiind necesară periodic reparaţia sau înlocuirea acestora. Adiţional, urmare a lucrărilor de reabilitare realizate în cadrul Proiectului „Chişinău, Drumuri Urbane”, implementat de Primăria Chişinău la intersecţiile bd. Negruzzi – bd. Iurie Gagarin – str. Albişoara – bd. D. Cantemir (sens giratoriu), precum şi bd. Ştefan cel Mare – bd. Negruzzi – str. Ciuflea, au fost afectate comunicaţiile electrice şi de transport ale echipamentelor de monitorizare, fiind astfel întreruptă funcţionarea acestora. Actualmente se întreprind măsuri în vederea restabilirii infrastructurii defectate”, anunţă Serviciul Tehnologii Informaţionale (STI) al MAI.
Instituţia mai anunţă că, la momentul actual, sunt funcţionale echipamentele de supraveghere din 113 din cele 126 de intersecţii de deplasare supuse monitorizării, adică 89,7% din numărul total. „Pe parcursul anului 2015, în baza probelor (imagini foto/video) acumulate cu utilizarea Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere din mun. Chişinău, de către agenţii constatatori au fost aplicate pentru contravenţiile din domeniul circulaţiei rutiere 75.179 de sancţiuni, inclusiv cu aplicarea punctelor de penalizare. În 2016 au fost aplicate 29.455 de sancţiuni”, precizează STI, într-un răspuns la o solicitare a ZdG. Concomitent cu numărul încălcărilor depistate s-au redus şi încasările la buget. Astfel, dacă pe parcursul anului 2015 în bugetul de stat au fost încasate amenzi în sumă de 16,234 milioane de lei, iar în 2016 suma a ajuns la doar 6,59 de milioane de lei, fiind practic cu 10 milioane mai mică decât în anul precedent.
Aproape jumătate din venituri s-au achitat pentru întreţinerea sistemului
O parte din cele 6,5 milioane de lei încasaţi din amenzi au fost însă cheltuiţi pentru întreţinerea sistemului video de monitorizare a traficului. STI anunţă că în 2016 pentru întreţinere s-au cheltuit aproximativ 2,654 milioane de lei. Dintre aceştia, 304 mii de lei au mers pentru achitarea energiei electrice, 709,7 mii de lei pentru servicii de colocare a echipamentelor în Centrul de date al Întreprinderii de Stat „Centrul de Telecomunicaţii Speciale” (CTS), 737,1 mii de lei pentru servicii de transport date prin intermediul Sistemului de Telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice, iar alţi 903,1 mii de lei pentru servicii de mentenanţă a sistemului şi a infrastructurii distribuite. Serviciile de mentenanţă, anunţă STI, au fost achiziţionate doar în 2016, fiind încheiat, la fel, un contract cu CTS la 31 octombrie 2016, instituţie la care a activat anterior Andrian Şova, actualul şef al STI.
În 2014 s-au achitat şi 340 mii de lei pentru firma SC „Rossoft” SRL, „în scopul automatizării procesului de examinare a unui număr considerabil de probe înregistrate în sistemul automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere din raza mun. Chişinău, precum şi în scopul integrării diferitor echipamente de monitorizare a traficului rutier furnizate pe piaţă de diferiţi producători”. SRL-ul a fost desemnat câştigător al unei licitaţii pentru achiziţionarea serviciilor de elaborare a produsului de program a sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere „controlul traficului”. Firma este proprietatea lui Rotislav Rotaru, care este cumnatul lui Dan Chiriţa, fostul şef al STI. Solicitat de ZdG, Chiriţa, care activează astăzi în Kîrgîzstan, fiind implicat într-un proiect similar cu cel implementat în Chişinău, ne-a declarat că a informat în scris ministrul Afacerilor Interne „despre eventualul conflict de interese care l-aş fi admis dacă voi semna contractul de achiziţionare a serviciilor cu întreprinderea menţionată, totodată solicitând identificarea unei opţiuni privind depăşirea acestei situaţii şi neadmiterii conflictului de interese. La fel, comunic că eu nu am participat în grupurile de lucru pentru achiziţii ale MAI, prin urmare câştigătorii licitaţiilor fiind aleşi de o comisie specială din care eu nu făceam parte. Suplimentar, pot să vă spun că s-a expus şi Comisia Naţională de Integritate, dar nu găsit încălcări şi eu am procedat conform legislaţiei”, susţine Chiriţa.
Şeful STI despre licitaţiile câştigate de CTS şi proiectul din raioane
Andrian Şova, şeful STI, consideră că numărul contravenţiilor înregistrate de camerele video a scăzut în ultimul an, cel mai probabil, fiindcă şoferii au devenit mai disciplinaţi în preajma camerelor din trafic, pentru că, în 2016, aceştia au ajuns să cunoască locul amplasării camerelor. „Totodată, în 2016, pe alocuri, au mai avut loc lucrări de reparaţie a carosabilului. În multe cazuri, era afectat marcajul rutier, iar dacă el lipseşte, vă daţi seama că nu poate fi constatată contravenţia. În alte cazuri, dacă se făceau nişte lucrări mai complexe, putea fi chiar întreruptă funcţionalitatea. Totodată, echipamentele astea sunt nişte utilaje tehnice şi se mai defectează. Noi încercăm să facem faţă…”, precizează Şova. Acesta susţine că e doar o coincidenţă că CTS, instituţie la care a activat anterior, a câştigat licitaţiile recente organizate de STI.
„Condiţiile de efectuate a lucrărilor de profilaxie au fost publice. E mai mult o coincidenţă că eu am fost la CTS, iar acum ei au câştigat licitaţii. Nu are nicio legătură una cu alta. Activitatea mea în CTS este una istorică şi acum am alte atribuţii, alte responsabilităţi şi caut curat doar interesele MAI. Dar, nici nu cred că e un minus, CTS fiind o întreprindere de stat”, precizează acesta.
În luna ianuarie 2017, ZdG a scris că sistemul de monitorizare video a traficului rutier, implementat în 2014 în raioanele R. Moldova, este nefuncţional, fiind pus pe brânci de o gaşcă de afacerişti, conectată la lumea politică, dar şi de impotenţa statului, care, din cauza intereselor, nu a putut valorifica oportunitatea de a avea siguranţă în trafic şi încasări la buget. ZdG a analizat atunci sute de documente, inclusiv mesaje private ale persoanelor implicate în proiect, şi a prezentat detalii din culisele businessului cu camere video de pe traseele naţionale, ruinat de interese, negocieri politice, lobby, dosare penale dubioase şi identităţi false. Dintr-un răspuns primit de la STI aflăm că, în 2014, poliţia a aplicat 42168 de sancţiuni în baza probelor acumulate de pe camerele amplasate pe traseele din raioane. În 2015, cifra sancţiunilor practic s-a dublat, ajungându-se la 85847 de sancţiuni. În 2016, pentru că sistemul devenise deja nefuncţional, nu au fost aplicate sancţiuni.
Citiți și: Camerele din trafic: nefuncţionale în raioane, dar legale. Ce va zice Curtea Constituţională?
Acum, Andrian Şova afirmă că au loc discuţii pentru relansarea sistemului de monitorizare a traficului din raioane. „Se discută. Sunt interese prezentate de raioane cu privire la implementarea sistemului ăsta. La momentul de faţă e mai mult o atribuţie şi o responsabilitate a raioanelor să iniţieze procedurile în cadrul consiliilor raionale. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu celelalte contracte semnate de raioanele cu firmele implicate anterior în acest proiect. Din câte ştiu, contractele au fost reziliate, dar nu spun cu certitudine. Raioanele manifestă interes şi eu sper că, în scurt timp, revenim la implementarea sistemului ăsta şi în republică, pentru că nu cred că se pune în discuţie faptul că este unul util”.
