Judecătorii respinşi de preşedinte nu renunţă
În urmă cu o lună, preşedintele Nicolae Tomofti a respins candidaturile a cinci magistraţi, propuse pentru a fi numite în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Atunci, şeful statului refuza să-l numească pe Ion Ţurcan în funcţia de preşedinte al Judecătoriei sect. Centru, pe Natalia Berbec în funcţia de judecător la Judecătoria Hânceşti şi pe Serghei Gubenco, Grigore Colev şi Ştefan Starciuc în funcţia de judecător la Curtea de Apel Comrat. Marţi, 19 mai, patru din cei cinci judecători respinşi au solicitat CSM-ului să fie propuşi repetat şefului statului, Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei Centru, fiind singurul care încă nu a solicitat acest lucru.
La şedinţa CSM de marţi, 19 mai 2015, Natalia Berbec, candidată la funcţia de judecător, respinsă deja de două ori de către preşedinte, a solicitat să fie înaintată repetat la funcţia de judecător la Judecătoria Hânceşti, iar Gubenco, Colev şi Starciuc – la Curtea de Apel (CA) Comrat. La şedinţa CSM s-au prezentat însă doar cei trei judecători care vor să ajungă la CA Comrat. Starciuc, Colev şi Gubenco au susţinut demersul prin care, deşi respinşi de preşedinte, vor totuşi să fie promovaţi. Solicitarea însă a stârnit nedumerire din partea membrilor CSM, care nu au ştiut cum să procedeze în acest caz. „Avem o problemă. Noi nu avem acces la secretul de stat”, a amintit Teo Cârnaţ, membru al CSM, referindu-se la faptul că preşedintele şi-a bazat decizia de a-i respinge pe cei trei judecători pe informaţiile primite de la SIS, informaţii care pot conţine secrete de stat, la care au acces doar un număr limitat de persoane.
Explicaţiile judecătorilor respinşi
„Eu ştiu că mi-am făcut lucrul onest şi că sunt persoane cărora nu le convin unele hotărâri. Asta este situaţia. Poate sunt din organe. Noi emitem o hotărâre în dependenţă de lege, dar nu de interesele cuiva. Eu nu ştiu pe cine a întrebat SIS-ul dacă merit eu sau nu să merg la Curtea de Apel. Am avut dosare în care au fost implicaţi poliţişti…, alte persoane”, a precizat Ştefan Starciuc, în faţa membrilor CSM. „Eu nu ştiu despre ce este vorba şi de ce am fost respins”, a specificat şi Serghei Gubenco. După ce au dezbătut subiectul, membrii CSM au decis să amâne luarea unei decizii, iar pe Gubenco l-au trimis pentru a fi verificat din nou de către SIS.
O cerere similară a depus şi Natalia Berbec, absolventa Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), care a fost respinsă deja de două ori de şeful statului, pe motiv că ar fi avut unele relaţii cu omul de afaceri Veaceslav Platon, numele căruia a figurat în mai multe scandaluri. Berbec însă a depus o cerere de amânare a examinării solicitării sale, pe motiv de boală. Totodată, aceasta a transmis CSM că la şedinţa următoare va aduce dovezi noi, prin care va încerca să probeze că nu are legături cu Platon şi că a fost, pe nedrept, respinsă de preşedinte.
De ce nu a fost acceptat Ţurcan
Din cei cinci judecători respinşi acum o lună de Timofti, singurul care încă nu a solicitat CSM-ului să fie propus repetat preşedintelui este Ion Ţurcan, de la Judecătoria Centru. ZdG a intrat în posesia decretului semnat de preşedintele Timofti, prin care acesta îşi motivează decizia în cazul Ţurcan. Astfel, şeful statului anunţă că a fost informat de SIS că în privinţa lui Ţurcan există informaţii ce denotă existenţa unor indicii sau elemente ale factorilor de risc specificaţi în art. 4 lit. a din Legea privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice, indicii ce atestă nerespectarea prevederilor Legii cu privire la statutul judecătorului (activităţi contrare intereselor funcţiei publice, inclusiv situaţii care provoacă conflict de interese). „Legea în cauză obligă judecătorul să se abţină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, care compromit cinstea şi demnitatea de judecător şi trezesc îndoieli privind obiectivitatea lui”, se spune în decret.
„Judecătorul nu poate să desfăşoare orice activitate legată de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în cazuri ce presupun existenţa unui conflict între interesele lui şi interesul public de înfăptuire a justiţiei. Datele indicate în sesizarea SIS vizează integritatea judecătorului propus pentru a fi numit în funcţia de preşedinte al instanţei şi trezesc suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către acesta”, se mai arată în decret. Anterior, Ion Ţurcan declara pentru ZdG că şeful statului l-a respins pe motiv că SIS-ul l-ar fi informat că ar fi beneficiat de o vacanţă în România, la Poiana Braşov, pe care ar fi primit-o cadou de la un figurant într-un dosar. Ţurcan nega informaţiile SIS-ului şi preciza că nu a fost niciodată la Poiana Braşov. Interesant este faptul că, deşi a fost respins de preşedinte, Ion Ţurcan a fost ales totuşi în funcţia de preşedinte al Consiliului Electoral de Circumscripţie Chişinău.
