VERDE pentru SANDULACHI către MILIOANELE statului

Tergiversezi un proces de judecată în care eşti implicat, aderi la un partid aflat la guvernare, îl susţii în campania electorală şi contribui la atragerea de noi membri. Apoi, având prieteni la guvernare, care îţi sunt datori pentru că i-ai ajutat să adune voturi, dai statul (condus de prieteni) în judecată şi ceri câteva zeci de milioane de lei pentru „încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei” în care ai fost implicat. Rezultatul? Obţii cel puţin 6 mln. de lei, adică vreo 400 mii de euro, dintr-un foc. Cel puţin aşa  pare că ar fi procedat Pantelei Sandulachi, deputat în primul Parlament al R. Moldova, fost preşedinte al Asociaţiei „Parlamentul ’90”. Acesta, însă, neagă categoric faptul că statutul de membru PLDM a contat în acest proces.

În 2002, Procuratura Generală (PG) iniţia un dosar penal pe numele lui Sandulachi pentru că, în 1998, fiind director la „Loteria Moldovei”, „în scopul dobândirii prin înşelăciune a unui credit bancar” de către SRL „Agromelcom”, firmă fondată de el cu ceva timp mai devreme, a falsificat extrasul din procesul-verbal al Adunării Generale a Asociaţiilor „Loteria Moldovei”, privind acordul la gajarea fondurilor fixe în sumă de 294 mii lei, în vederea asigurării creditului acordat de  „Universalbank” pentru SRL „Agromelcom”, cauzând daune considerabile intereselor „Loteria Moldovei”. Procurorii stabileau şi faptul că acele acţiuni ale lui Sandulachi aduceau şi băncii daune de 114 mii USD (valoarea creditului). Fapta era încadrată în baza art. 238 Cod Penal (CP)(dobândirea creditului prin înşelăciune).

Acuzat în 2002, „pedepsit” în 2009

În timp ce era cercetat în acest dosar, pe numele său  era pornită o altă cauză penală, în care era acuzat că, în calitate de director al SRL „Işcompan”, în 2004, a încheiat un contract cu Banca de Economii, prin care a beneficiat de un credit de 1,5 mln. lei. Garantarea executării obligaţiunilor contractuale a fost asigurată prin punerea în gaj de către „Işcompan” a 500 tone de grâu în sumă de 625 mii lei. În urma verificărilor, se stabilise că grâul lipsea, Sandulachi fiind acuzat că l-a înstrăinat fără acordul băncii, cauzându-i un prejudiciu de 625 mii lei. În acest caz, procurorii l-au acuzat în temeiul art. 238, dar şi 251 CP (însuşirea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor sechestrate sau confiscate). Ambele dosare au fost comasate şi trimise împreună în judecată la finele lui 2004.

O primă sentinţă venea doi ani mai târziu, în septembrie 2006, când Sandulachi era condamnat în baza ambelor articole încriminate la o amendă cumulativă de 1800 u.c. (36 mii de lei). Ulterior, timp de trei ani, dosarul s-a perindat prin mâinile mai multor judecători, fiind restituit la rejudecare de Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) de nu mai puţin de trei ori (!), inclusiv la cererea lui Sandulachi, nemulţumit de sentinţele organelor inferioare.

O soluţie definitivă venea abia la 9 iunie 2009, când CSJ decidea „eliberarea de pedeapsă penală”. Pe parcurs, Sandulachi scăpase de acuzaţiile aduse conform art. 238, folosindu-se de noul CP din 2002 şi de faptul că pretinsa infracţiune avusese loc în 1998, înainte ca acel articol să apară în CP. În decembrie 2008, art. 251 CP a fost modificat, fiind exclus cuvântul „gajat”, care constituia, până la acel moment, fapta penală imputată ex-deputatului. Astfel, „persoanele condamnate pentru fapte care, potrivit modificărilor operate, nu constituie infracţiuni, se eliberează de pedeapsă penală”, decideau judecătorii.

Aderă la PLDM şi dă Guvernul Filat în judecată

În fapt, spun juriştii, judecătorii nu l-au declarat pe Sandulachi nevinovat, ci doar l-au eliberat de pedeapsă penală, în urma modificărilor CP. Probabil şi din acest motiv, deşi nu trebuia să plătească nici măcar o amendă, Sandulachi atacase şi sentinţa CSJ din iunie 2009. În octombrie 2010, însă, şi-a retras recursul.

Între timp, în decembrie 2009, Sandulachi aderă la PLDM, aflat la guvernare. Tot el, în iulie 2010, în ajun de campanie, din funcţia de prim-vicepreşedinte al organizaţiei extrateritoriale a PLDM, convingea mai mulţi rectori să adere la această formaţiune.

Faptul că Sandulachi nu era declarat nevinovat în 2009, nu-i permitea să se adreseze în instanţă conform Legii nr. 1545 din 1998 pentru compensarea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată. Aşa că, imediat cum a intrat în vigoare legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, privind compensarea prejudiciului pentru nerespectarea termenului rezonabil de examinare a cauzelor sau a executării hotărârilor judiciare, omul de afaceri alegea această cale şi, în noiembrie 2011, acţionează  statul, reprezentat de Ministerul Finanţelor (MF), în judecată.

A cerut 40, a primit 6 MILIOANE

Sandulachi cerea 2,4 mln. de euro, prejudicii morale şi materiale, motivând că a fost tras la răspundere penală ilegal şi că procesul penal a depăşit limitele rezonabile de examinare a unor astfel de cauze. Peste doar două luni, Valeriu Bogoroş, judecătorul Curţii de Apel Chişinău (CAC), accepta cererea, deşi, susţine Oleg Gavriliţă, procurorul care se ocupă de caz, dar şi unii jurişti, acest lucru nu trebuia să se întâmple, pentru că cererea trebuia depusă în decursul a şase luni de la emiterea unui act judecătoresc final. În acest caz, ultimul act judecătoresc de dispoziţie este cel al CSJ, din iunie 2009. Până în noiembrie 2011, când Sandulachi o depunea, trecuseră mai bine de doi ani.

Bogoroş a admis parţial cererea lui Sandulachi şi a dispus încasarea din bugetul statului, prin intermediul MF, a 400 mii euro (6 mln. lei).

Judecătorul şi meritele lui Sandulachi

Valeriu Bogoroş a decedat între timp. Motivarea hotărârii emise de el lasă, însă, mai multe semne de întrebare. În ea se spune, bunăoară, că Sandulachi, din cauza procesului, a pierdut 10-15 mln. de euro de pe urma proiectului energetic CET Orhei, din care deţinea 40%. Judecătorul mai preciza că „cerinţele despăgubirilor echitabile solicitate de către reclamant sunt ajustate, luând în consideraţie şi statutul său social”, dar şi faptul că „nu poate fi omisă circumstanţa că organele judiciare au manifestat, timp de opt ani, un comportament ostil şi total inadecvat faţă de unul dintre fondatorii statului R. Moldova”.

Judecătorul i-a mai atribuit lui Sandulachi o parte din meritele pentru obţinerea primei medalii olimpice a R. Moldova, apreciind că ancheta i-a perturbat crearea unei cariere politice. „Unele motivări sunt ridicole”, susţine procurorul Gavriliţă, precizând că, în motivare, judecătorul a invocat pretenţiile reclamantului.

„La CEDO, pentru astfel de cazuri se dau maximum 3000 de euro. Au fost dosare în care oameni nevinovaţi au stat închişi doi ani, iar statul le-a plătit vreo 200 mii de lei. Nu 6 mln.”, argumentează Gavriliţă. Procurorul mai spune că nu este clar cine şi cum a tergiversat procesul lui Sandulachi, amintind că şi acesta a contribuit la tergiversare, prin diverse apeluri depuse.

MF s-a răzgândit. „Suma urmează a fi diminuată”

Hotărârea emisă de Bogoroş putea fi atacată la CSJ. Iniţial, însă, MF nu a făcut-o, acceptând practic cerinţele membrului PLDM. S-a implicat PG, care a reuşit s-o atace. De ce, însă, MF, condus de Veaceslav Negruţă, ministru PLDM, nu atacase iniţial o hotărâre care lăsa bugetul şi aşa auster fără 6 mln. de lei?

Octavian Vieru, şeful Secţiei asistenţă juridică din cadrul MF, cel care a reprezentat instituţia în judecată, ne-a spus că nu e abilitat să ofere explicaţii. „Înţelegeţi-mă, nu sunt împuternicit de dl ministru să dau detalii”. Întrebat dacă el sau altcineva a decis să nu atace hotărârea, Vieru a spus: „Pot spune doar că e o problemă internă, pe care nu aveţi cum s-o cunoaşteţi. Dacă era o problemă legată de mine, aveam să fiu sancţionat, aşa…”, a conchis acesta, lăsând să se înţeleagă că problema s-a discutat la alt nivel.

Valeriu Streleţ, liderul fracţiunii PLDM din Parlament, spune că partidul nu are nicio legătură cu acest caz, pentru că „justiţia este independentă”. Ulterior, Streleţ ne-a anunţat că, între timp, MF a depus cerere de alăturare la recursul depus de PG. În cererea semnată de ministrul Negruţă se spune că „suma de 400 mii euro urmează a fi diminuată până la limita în care va fi considerată rezonabilă, conform practicii CEDO”. MF oferă instanţei şi exemple, care arată că despăgubirile în asemenea cazuri variază între 3 şi 25 mii de euro. MF susţine totodată că „există suficiente argumente care indică grave încălcări în cadrul procesului penal intentat reclamantului”.

Veaceslav Negruţă, ministrul Finanţelor, nu a răspuns la apelurile ZdG. Totodată, deşi serviciul de presă al MF ne-a promis o reacţie în „dosarul Sandulachi”, până la această oră nu am primit niciun răspuns.

„Măcar d-stră nu legaţi ce s-a întâmplat de PLDM”

Pantelei Sandulachi ne-a spus că, în 2009, a mers la CEDO, iar în 2011 i-a venit răspuns că ar fi bine să-şi rezolve problemele în baza legii noi, din aprilie 2011.

„Aşa s-a ajuns la hotărârea CAC. PG a contestat-o, dar nu a respectat cadrul legal. Vă rog frumos, măcar d-stră nu legaţi ce s-a întâmplat de PLDM. Nu are ministerul condus de Negruţă vreo legătură. Instanţa hotărăşte tot. Acolo vreau să-mi rezolv problemele. Se uită cât am suferit şi material, şi moral de pe urma acţiunilor organelor de drept. Mi se luase paşaportul, nu puteam părăsi ţara. Am pierdut de şase ori mai mulţi bani decât s-a decis la CAC să mi se dea, şi nici măcar nu e o hotărâre finală”, a conchis ex-deputatul.

Sandulachi, judecăţi de milioane

De remarcat că Pantelei Sandulachi s-a aflat sau încă se mai află în litigii cu mai multe bănci sau persoane fizice, care cer(eau) de la el încasarea datoriei. În martie 2010, Sandulachi se judeca şi cu Victor Prepeliţă, care solicita, iar Judecătoria Buiucani îi aproba cererea de încasare de la Pantelei Sandulachi a 13 mii 960 USD (170 mii lei).

În 2011, Investprivatbank, aflată în proces de lichidare, a acţionat în judecată firmele „Picador-Grup”, „Işcompan” SRL, dar şi familia  Sandulachi, pentru încasarea unei datorii ajunse în mai 2011 la 6,5 mln lei. „Investprivatbank” acordase, în decembrie 2008, unei firme ce aparţine familiei Sandulachi un credit de 4 mln. lei, cu termen de scadenţă finală la 30 decembrie 2010.

Şi cu cealaltă bancă, aflată în proces de lichidare, „Universalbank”, Sandulachi se judecă. Elena Pelin, care reprezintă instituţia în judecată, ne-a spus că Sandulachi a acţionat banca în instanţă pentru că aceasta nu i-ar fi acordat la timp un credit solicitat. Pentru asta, Sandulachi ar cere peste 50 mln. de lei. În mai, CSJ a trimis dosarul la rejudecare la CAC.

Pelin mai susţine că acel credit, luat de Sandulachi în 1998, încă nu a fost stins, deşi, din 2006, există un titlu executoriu. „Trebuie să încasăm banii de la firma „Agromelcom”, doar că bunurile acestei firme au fost trecute la „Işcompan”, iar aceasta le-a vândut fiicei sale. Acum, firmele nu mai au nimic”, a conchis avocata Universalbank.

PS. Astăzi, la CSJ, are loc o nouă şedinţă de judecată în cazul „Sandulachi”.

UPDATE:  Pantelei Sandulachi va primi doar 1000 de euro, nu 400 de mii, aşa cum hotărâse Curtea de Apel Chişinău. https://zdg.md/web/stiri/irevocabil-din-400-de-mii-de-euro-sandulachi-va-primi-doar-o-mie