Reconstrucţia Curţii de Apel Chişinău, o afacere între foşti colegi de partid
Firma unui fost coleg de partid de-al preşedintelui Curţii de Apel Chişinău urmează să beneficieze de 18 milioane de lei, bani solicitaţi pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie şi renovare a sediului instanţei. Anterior, SRL-ul a primit alte 64 de milioane pentru efectuarea acestor lucrări.
Miercuri, 2 septembrie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a discutat demersul lui Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău, referitor la alocarea mijloacelor financiare suplimentare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie şi reparaţie a sediului instanţei din str. Teilor, proces care a început în 2013 şi care prevede adăugarea unui etaj la actuala construcţie, dar şi edificarea, în vecinătate, a unui alt sediu, modern, pentru magistraţi.
Justificările lui Ion Pleşca
În faţa membrilor CSM, Ion Pleşca a venit să-şi argumenteze demersul. Acesta a precizat că e nevoie de încă 18 milioane de lei pentru a finaliza lucrările. „Conform documentaţiei de proiect şi devizului de cheltuieli, în 2013, au fost evaluate lucrările la construcţia blocului nou şi a etajului suplimentar la 78 milioane de lei. La licitaţia care a avut loc atunci, antreprenorul care a câştigat-o a propus pentru lucrări 64 de milioane de lei. Dacă adăugăm cele 64 de milioane la acestea 18, sunt 82 de milioane. Iniţial, suma a fost de 78 de milioane, fără reţele exterioare, care nu intrau în preţ. Deci, nu suntem departe de suma evaluată la început”, a spus Pleşca. „Un motiv de majorare a costurilor se datorează necesităţii efectuării unor lucrări suplimentare la blocul existent, deoarece problemele au apărut odată cu demolarea acoperişului vechi. Ele nu au putut fi evaluate iniţial. S-au depistat unele straturi suplimentare care necesitau a fi demontate, iar unele porţiuni ale acoperişului, care urma să devină pardoseală pentru noul etaj, necesitau consolidate şi întărite suplimentar pentru a răspunde normelor existente în construcţii. Totodată, s-a creat necesitatea executării unei centuri suplimentare de beton. Aici sunt peste 4 milioane de lei în plus”, şi-a justificat Pleşca demersul.
Victor Micu, preşedintele CSM, l-a completat, spunând că „dvs. aveţi şi un aviz al Inspecţiei de Stat în Construcţii, care a menţionat că într-adevăr sunt necesare mijloace suplimentare. Atunci când a fost calculat, preţul materialelor era altul, din cauza cursului valutar”. „Da, în 2013, 1 euro era 16 lei, acum e 22. Iar suma de 31 de milioane, prevăzută pentru 2015, deja a fost valorificată”, a continuat Pleşca.
„Un ascensor e 1 milion şi ceva”
„Am fost prezent acolo. Clar că e o investiţie foarte mare pentru bugetul R. Moldova, dar e una pe termen lung. Nu e simplă, dar e necesară, ţinând cont de faptul că instanţa e foarte aglomerată. Vor fi condiţii pentru mulţi ani înainte, nu doar pentru judecători, dar şi pentru justiţiabili”, a spus Micu, purtând un dialog cu şeful CA Chişinău. „În fiecare celulă pentru arestaţi va fi bloc sanitar cu lavoar”, i-a replicat Pleşca. „Pentru condiţii, am fost criticaţi de multe ori de CtEDO”, a suplimentat Micu. „Numai cu mansarda s-au dus vreo 7 milioane”, a calculat preşedintele CA Chişinău.
Dialogul dintre cei doi a fost întrerupt de membrul CSM Dumitru Visternicean. Acesta s-a arătat interesat de perioada în care Ion Pleşca ar avea nevoie de cei 18 milioane de lei. „Cereţi aceste milioane pe 2015 sau 2016?” „Cerem o rectificare a bugetului pe 2015. Vrem să finisăm clădirea în acest an. Dacă nu o facem în 2015, nu ştiu când o vom mai face. Trebuie să instalăm uşile. Practic totul e gata. În octombrie, vrem să dăm în exploatare. Banii sunt mai mulţi pentru utilaj. Un ascensor e 1 milion şi ceva”, a replicat Pleşca, susţinut şi de procurorul Gurin, care a menţionat că e nevoie de finalizat lucrările. „Am discutat cu şeful statulului şi liderii politici şi ei au zis că o să mă susţină în acest demers cu alocarea suplimentară”, a concluzionat magistratul. După deliberări, membrii CSM au decis să aprobe cererea lui Pleşca. „Pe măsură ce identificăm mijloacele financiare… banii vor fi alocaţi. Că pe urmă va fi mai greu, dacă nu finalizăm”, a conchis Victor Micu.
Fondator de firmă, un primar
Unde urmează să ajungă cele 18 milioane suplimentare solicitate de Pleşca şi unde au ajuns deja cele 64 de milioane deja cheltuite? Conform informaţiilor de pe panoul instalat pe şantierul din str. Teilor, antreprenorul general al lucrărilor, respectiv, firma care gestionează procesul de construcţie şi renovare a clădirilor CA Chişinău, este „MCI & CO-Construct” SRL, implicată şi în alte proiecte imobiliare, în special în Chişinău. Conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat, SRL-ul este administrat de un oarecare Valeriu Gherboveţ, dar fondat de o altă firmă, „Comprimenergo” SRL. La rândul său, acest SRL îl are în calitate de fondator pe Mihail Popovici şi familia sa, soţia Natalia şi fiul Dumitru, fiind înregistrat în satul Işcălău, r. Făleşti. SRL-ul este administrat de Natalia Popovici şi are activităţi declarate în comerţ, agricultură, în producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi nicidecum activităţi de construcţie.
Mihail Popovici, fondatorul firmei, care este la rându-i fondatoarea agentului economic ce reconstruieşte CA Chişinău, este primarul de Catranâc, Făleşti, localitate vecină cu Işcălăul. Popovici a ajuns primar în 2011 pe listele PDM. A câştigat şi alegerile din 14 iunie 2015, din primul tur, reprezentând acelaşi partid. Iniţial am discutat cu Natalia Popovici, soţia edilului. Aceasta a recunoscut că nu cunoaşte prea multe, pasându-i telefonul soţului. Discuţia cu acesta a dezvăluit detalii în acest caz. L-am întrebat pe Mihail Popovici de ce ar fi nevoie de încă 18 milioane de lei pentru finisarea lucrărilor. Acesta ne-a spus că el nu a fost şi nu este implicat în această activitate. „Acolo este Caba Pavel Ivanovici. El e director. Eu nu am participat la licitaţie. Ei au participat. Asta nici nu este firma mea. Firma mea este fondatoare, pentru că apăruse o necesitate. Au fost nişte chestii… Ceva nu s-au înţeles şi s-au despărţit. Firma ca atare e a dlui Caba. Nici nu ştiu unde-i firma asta”, ni s-a destăinuit primarul de Catranâc. La scurt timp, a revenit cu un apel şi a precizat că deja firma sa nu ar mai fi fondatoare la „MCI & CO-Construct” SRL din 31 iulie 2015, după cum l-a informat contabila. I-am spus că datele de la CÎS spun că firma sa încă ar fi fondatoare, edilul precizând că, cel mai probabil, informaţiile din baza de date încă nu au fost actualizate. Totodată, Popovici ne-a spus că ar fi verişor cu Pavel Caba.
Explicaţiile şi eschivările fostului coleg de partid
Pavel Caba este fost consilier municipal din partea Alianţei Moldova Noastră (AMN). În 2010, acesta a aderat la PLDM, al cărui membru, anunţă site-ul formaţiunii, este şi astăzi. Din 2012, a fost consilier municipal din partea PLDM. Dar, până în 2010, Caba a fost coleg de partid cu Ion Pleşca, actualul preşedinte al CA Chişinău, instituţia care a organizat licitaţia privind desfăşurarea lucrărilor de reparaţie şi reconstrucţie a sediului instanţei. „Eu nu sunt directorul acestei firme, dar spuneţi care este problema, pentru că pot să vă răspund”. L-am întrebat de ce au fost nevoie de încă 18 milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor de reconstrucţie a CA. „Asta trebuie să întrebaţi beneficiarul, nu antreprenorul. Nu antreprenorul solicită. El are proiectul de execuţie şi doar execută lucrările. Antreprenorul când participă la licitaţie calculează caietul de sarcini prezentat. Mai departe, când execută lucrările, vede dacă apar sau nu lucrări suplimentare. În acest caz, nu-i problema antreprenorului. Eu nu sunt directorul firmei, sunt proprietarul”, a explicat Caba.
L-am întrebat ulterior dacă îl cunoaşte pe Ion Pleşca, cu care a fost coleg de partid, şi dacă da, în ce fel a influenţat asta câştigarea licitaţiei. „De unde să-l cunosc eu pe dl Pleşca? De fapt, eu cunosc multă lume. Şi de ce-mi daţi întrebarea asta? Corect. Vreţi să ştiţi? Dar ce aşteptaţi de la mine să vă spun? Eu nu sunt directorul firmei. Nu administrez eu firma. Ce înseamnă chestiunea asta? De ce-mi daţi întrebările astea? Întrebarea e simplă, dacă e simplă, atunci e simplă. De ce mi-o daţi mie?”. L-am întrebat cui atunci să le adresăm. „Păi, gândiţi-vă cui să le daţi, dar nu mie”, ne-a replicat Pavel Caba, eschivându-se de la dialog.
Pleşca lăuda proiectul de reconstrucţie
L-am sunat de mai multe ori pe Ion Pleşca, preşedintele CA Chişinău, pentru a-l întreba despre necesitatea celor 18 milioane, relaţiile cu fostul coleg de partid Pavel Caba şi condiţiile în care a fost organizată licitaţia pentru reconstrucţia instanţei pe care o conduce. Acesta nu a răspuns la apelurile noastre repetate, şi nici la mesaje. Mai mulţi ex-membri ai AMN ne-au confirmat că Pleşca şi Caba nu aveau cum să nu se cunoască, din moment ce erau colegi de formaţiune.
Anterior, în octombrie 2013, într-o discuţie cu ZdG, acesta lăuda proiectul care urma să demareze atunci. „Actuala clădire o modernizăm şi facem o anexă. Noua CA Chişinău va avea parcare subterană. La subsol, vor fi camerele pentru deţinuţi. Vedeţi şi în fotografii că vor fi condiţii bune. La primul etaj – sălile de judecată pentru dosarele penale. La etajul 2 – pentru cauzele civile. La etajele 3, 4 şi 5 – birouri pentru judecători. Un birou va avea în jur de 18 m.p.. Sălile vor fi mari, bine amenajate, dotate cu echipament tehnic. Judecătorii, când vor merge în sala de judecată, nu se vor întâlni cu părţile din dosar, ca până acum. Judecătorii vor merge separat, cetăţenii vor intra prin altă parte. Atât birourile magistraţilor, cât şi al şefului de instanţă vor fi dotate cu mobilier de lux, canapele căptuşite cu piele, iar sălile de judecată vor fi dotate cu 80 de scaune pentru participanţii la şedinţe… Pentru acest an avem alocaţi în jur de 4 milioane. Alte 31 de milioane ne-a promis Leancă. Şi o să-i dăm bătaie. Va fi cu 5 etaje, pe o suprafaţă de 6 mii m.p. De luna viitoare, încep lucrările. În 20 de luni trebuie să dăm clădirea în exploatare”, ne spunea atunci Pleşca. Lucrările au început atunci şi urmau, conform informaţiilor oficiale, să fie finalizate în iunie 2015, fapt care nu s-a produs.
