Moşiile lui Voronin (II)

Porcii sălbatici din pădurea lui Voronin de la Orhei au făcut şi în acest an prăpăd în cotele oamenilor. Astfel, firma Biotex–Com, cea care deţine dreptul asupra pădurii, a fost nevoită să dea peste 14 tone de porumb ţăranilor ale căror cote au fost devastate de mistreţi. Oamenii din zonă sunt din ce în ce mai revoltaţi de prezenţa în vecinătatea lor a moşiilor lui Voronin şi îi cer acestuia să lase pădurea liberă, aşa cum era odată.

Pădurea Ţiganca, aflată la 3 km de satul Trebujeni, raionul Orhei, a fost dată în arendă pentru 49 de ani firmei Biotex-Com. Tranzacţia s-a realizat pe vremea când deputatul comunist Anatol Popuşoi era director „Moldsilva”. Suma platită anual pentru folosirea pădurii e de aproximativ 200 de mii de lei. Recent, Curtea de Conturi a prezentat un raport al Departamentului de audit despre situaţia din silvicultură. În raport se arăta că arendarea fondului forestier de către Biotex-com SRL a fost făcută, la 10 martie 2008, „netransparent, fără organizarea şi efectuarea unei licitaţii publice”. Nimeni însă nu a fost tras la răspundere, pentru că, în octombrie 2010, Curtea Supremă de Justiţie, în frunte cu Ion Muruianu, „cel mai cinstit judecător din ţară”, cum îl numea ex-preşedintele Vladimir Voronin, a decis că „Moldsilva” şi „Biotex-Com” au semnat un contract legal.

Drumul spre moşie

„Pădurea este proprietatea statului”. Acesta este anunţul cu care sunt primiţi oamenii care vizitează raionul Orhei. Despre asta însă nu a ţinut cont fostul preşedinte, care a închiriat pădurea pentru aproape jumătate de secol şi a îngrădit-o cu sârmă ghimpată.

Pavat cu pietre şi bătătorit, drumul care duce spre moşia lui Voronin din pădurea Ţiganca nu arată a fi unul de ţară. Acum, nu doar cele 700 de hectare de pădure sunt îngrădite cu un gard de sârmă ghimpată, dar şi multe terenuri arabile, aflate în apropiere. După cum ne-au spus localnicii, Biotex-Com a repetat formula aplicată în cazul terenurilor de la Colibaşi şi Vadul lui Isac şi a cumpărat mai multe cote de pământ ale oamenilor.

Indicator rutier în câmp

La marginea pădurii, descoperim un indicator rutier. Acesta arată că şoferul ar trebui să cotească la dreapta, deşi, dacă ar merge înainte, ar face-o pe câmp. Se spune că indicatorul rutier a fost amplasat după ce câţiva prieteni ai familiei Voronin au rătăcit  drumul.

Poarta pădurii, altădată încuiată, am găsit-o acum fără lacăt. „Poarta a fost devastată zilele trecute de oamenii din satele vecine”, ne-au spus paznicul şi pădurarul de la Ţiganca. Dacă ne-am mirat de drumul care duce spre pădure, atunci reacţia a fost de câteva ori mai impresionantă atunci când am mers pe drumul din pădure, care este mai bun decât cel din majoritatea satelor Moldovei.

Pe moşia lui Voronin

Odată intrat în pădure, te afunzi într-o lume de basm. Pe lângă lebede şi porci sălbatici, observi alei amenajate mai ceva ca în parcurile din Chişinău şi o căsuţă cochetă. Lângă aşa-zisa casă a vânătorilor, vedem o cascadă improvizată, piloni electrici, pentru a ilumina traseul, un lac, o fântâna arteziană, ca mai apoi să-ţi  sară în ochi mai multe edificii pentru petreceri şi căsuţe auxiliare de odihnă. În jur nici ţipenie de om. Doar câteva maşini Lada, fără îndoială cel mai cunoscut brand sovietic, se plimbau cu viteză prin pădure.

Ne-am apropiat de casa cochetă, care parcă îşi aştepta stăpânul. Spre surpinderea noastră, paznicii nu ne-au băgat în seamă. Am zărit pe geam, pe lângă multe alte lucruri, două steaguri roşii cu cap de zimbru pe ele, o blană de urs, aşternută pe jos, dar şi o revistă pe unul dintre numeroasele scaune din interior, semn că, de curând, cineva s-a aflat acolo. Toate construcţiile sunt făcute din lemn, iar drumul este pavat cu pietre. În jur, o linişte care parcă aşteaptă furtuna.

Dosar penal pentru jurnalist

Vasile Roman, redactor la ziarul local „Plaiul Orheian” şi consilier raional, a fost unul dintre primii jurnalişti care au investigat cazul pădurii Ţiganca şi modul în care aceasta a intrat în posesia familiei Voronin. Totul se întâmpla încă în 2007. După ce a organizat o comisie raională pentru a afla „tainele” pădurii, a fost ameninţat, iar mai apoi s-a ales chiar şi cu un dosar penal. La 7 decembrie 2007, i s-au plasat trei grenade în frigider, într-un imobil care îi aparţine, dar care nu era păzit şi la care aveau acces mai multe persoane. Doi ani şi şapte luni a fost purtat prin judecaţi pentru a-şi demonstra nevinovăţia, deşi la dosar nu erau probe care să demonstreze că grenadele îi aparţineau.

Vasile Roman ne-a însoţit în această excursie pe moşia lui Voronin. „Sârma de pe Prut am scos-o. Cine mai vrea să vadă sârmă ghimpată, să vină la Ţiganca”, spune consilierul, care crede că pădurea ar trebui să aparţină statului. „Sârma trebuie scoasă, iar pădurea trebuie să aparţină oamenilor, ca să se bucure de ea şi să se poată odihni aici, pentru că ea a devenit un loc unde se odihnesc doar cei din anturajul familiei Voronin”.

[nggallery id=115]

„14 tone de porumb pentru oameni”

În pădure, ne-am apropiat de paznici şi de pădurar. Ne-au spus că, „pentru detalii”, trebuie să ne adresăm „la Chişinău”, pentru că ei sunt doar nişte simpli angajaţi. Ne-au informat că pe teritoriul pădurii sunt porci sălbatici, căprioare, dar şi mufloni (n.r. – specie de oaie sălbatică cu coarnele răsucite, originară din Corsica). Pe lângă acestea, mai sunt stupi de albine, ferme de păsări şi animale.

Cei doi ne-au mai spus că oamenii din sat, cărora mistreţii le-au mâncat porumbul, au primit în schimb altul, în total „vreo 14 tone de porumb până acum au fost date oamenilor”.

Lumea îi cere lui Voronin să plece

Satele din jurul pădurii Ţiganca nu au acces în pădurea în care, acum câţiva ani, se odihneau, mergeau la cules ciuperci sau la adunat vreascuri. Locuitorii din satul Trebujeni, cea mai apropiată localitate de moşia lui Voronin, aflată la mai puţin de trei kilometri distanţă, sunt indignaţi de faptul că familia Voronin şi-a făcut conac chiar lângă satul lor. Zilele trecute, aceştia au demolat poarta de la intrarea în pădure, nemulţumiţi şi de faptul că mistreţii care mişună prin pădure le-au distrus roada.

„Voronin a îngrădit pădurea, a adus aici porci sălbatici, care strică cotele oamenilor, distrug porumbul. Dacă te adresezi la ei, îţi zic, „îngrădiţi cotele”. Păi cum să îngrădeşti un hectar? , se întreabă Vladimir Babenco. „Lumea se mai ducea în pădure după urzică, ciuperci sau lemne, dar acum, gata… Voronin spune că a luat-o în arendă, dar cui trebuie lucrul ăsta? Pădurea nu-i a lui, e a oamenilor. Mai demult era liber, puteai să mergi în pădure când vrei, dar acum, numai dacă te văd, vin cu motociclete, cu maşini, te înconjoară de parcă ar fi timp de război. Nici atunci nu era aşa. Ce se cheamă asta?”, ne-a întrebat revoltat bărbatul, care ne-a rugat să-i transmitem lui Voronin că nu este binevenit în satul lor.

„Mâine-poimâine o să îngrădească şi satul”

„Eu înţeleg că el a arendat pădurea, dar ce, el are aşa drepturi?”, ne-a întrebat un alt sătean. „Să înconjoare atunci tot satul ăsta şi să nu ne lase să ieşim de aici. Mâine-poimâine o să facă şi asta”, crede un alt locuitor din Trebujeni.
Oamenii din Trebujeni ne-au mai spus că nu doar pădurea a fost îngrădită cu sârmă ghimpată, ci şi mai multe câmpuri din apropiere. Au intrat şi pe masivele oamenilor, dar şi pe imaş, care era al satului, şi unde puteai merge cu oile sau cu vacile la păscut. „Nu avem cui să ne plângem”, este concluzia acestora.

Nota redacţiei
La 17 noiembrie, într-o vizită efectuată la Ţiganca la solicitarea locuitorilor din această zonă, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a menţionat că toate proprietăţile fostului preşedinte Voronin trebuie întoarse statului, iar construcţiile – demolate.

Victor MOŞNEAG