(doc) Contracte cu statul pe timp de criză pentru firme afiliate deputaților și miniștrilor
Firme afiliate deputaților și miniștrilor au obținut peste 150 de contracte cu statul, în valoare de peste 35 de milioane de lei, doar în ultimul an și jumătate, perioadă în care achizițiile publice au trecut printr-o criză, din lipsa banilor sau din cauza modificării legislației, fapte ce au sistat organizarea licitațiilor.
În iulie 2015, printr-un comunicat de presă, Agenția Achiziții Publice (AAP) anunța, „în contextul evoluțiilor macroeconomice nefavorabile și insuficienței surselor interne și externe de finanțare a deficitului bugetar aprobat pe anul 2015”, sistarea licitațiilor publice, fiind permise doar achizițiile „cele mai necesare, care asigură funcționalitatea instituțiilor bugetare”. Această stare de lucruri s-a menținut până la finele anului. La început de 2016, printr-un alt anunț, AAP anunța, la fel, din lipsa resurselor financiare, o nouă blocare a tenderelor. În aprilie, parțial, „piața” a fost din nou deschisă, însă procedurile au fost blocate de noua lege a achizițiilor publice, care a intrat în vigoare la 1 mai 2016. După această dată, toate licitațiile urmau să se desfășoare în baza noilor prevederi, doar că, nevotarea la timp de către Guvern a hotărârilor conexe legii, a împiedicat, din nou, procesul de achiziții. Chiar și în aceste condiții, firmele unor deputați și miniștri, obișnuite în ultimii ani cu contracte grase cu statul, au avut acces, și în această perioadă de criză, la bani publici, obținând contracte de milioane de lei.
Firma partenerului deputatului Ghimpu, contracte de 14 milioane
Oficial, deputatul Mihai Ghimpu este fondatorul firmei „EUROSIM” SRL care i-a adus, în 2014, de exemplu, dividende de 439 de mii de lei din comerț. Veaceslav Ceban, unul din partenerii din acest SRL ai liderului PL, este fondator, împreună cu Vasile Popescu, la firma „Get Premium”. Aceasta, doar în ultimul an și jumătate, a obținut șase contracte cu statul în valoare totală de peste 14 milioane de lei (!). Cele șase contracte au fost semnate pentru comercializarea produselor petroliere cu trei entități: Primăria s. Crasnoarmeiscoe, r. Hâncești (170 mii de lei), Întreprinderea pentru Silvicultură Telenești (955 mii de lei) și Întreprinderea Municipală Regia „Autosalubritate” din Chișinău (13,16 milioane de lei). De fapt, firmele „Eurosim” și „Get Premium” nu au doar fondatori comuni, ci și adresă comună, pe str. București 87, acolo unde a fost anterior sediul PL-ului condus de Ghimpu. Interesant este faptul că cel puțin două din cele trei autorități care au semnat contracte cu firma „Get Premium” au tangențe cu PL. Întreprinderea pentru Silvicultură Telenești este în subordinea Agenției „Moldsilva”, condusă de liberalul Ion Cebanu, tot el, consilier municipal din partea partidului în Consiliul Municipal Chișinău, iar Regia „Autosalubritate” funcţionează în componenţa Direcţiei generale locativ – comunale a mun. Chişinău, primăria fiind condusă de liberalul Dorin Chirtoacă.
„A fost tender public. Eu nici nu știu cine-s ei. Iată acum, dvs. mi-ați spus. Au fost vreo cinci firme și ei au câștigat pentru că au propus prețul mai mic”, ne-a zis, la subiect, Tudor Maniv, directorul Regiei „Autosalubritate”. Reprezentanții „Get Premium” nu au răspuns la apeluri. Anterior, Mihai Ghimpu nega însă orice relație cu alte firme, în afara „Eurosim”-ului. „Noi am dat la două firme, la Lukoil și lor. Nu a fost niciun sunet, nimic. Noi în tot anul lucrăm cu ei și nu au fost probleme”, ne-a zis și Vasile Iliescu, șeful Ocolului Silvic Telenești.
Deputatul Sârbu, 7 milioane pe timp de criză
Un alt deputat care a continuat să obțină bani de la stat în plină criză este Oleg Sârbu. Prin intermediul a trei SRL-uri la care este fondator, deputatul a obținut în ultimul an și jumătate nu mai puțin de 7 milioane de lei. Astfel, prin intermediul firmei „Gloria Qvarc”, Sârbu a câștigat șase contracte noi cu statul, în valoare totală de 2 milioane de lei, pentru produse petroliere livrate, în special, Colegiului de Zootehnie și Medicină Veterinară din Brătușeni.
Prin intermediul unei alte firme pe care deputatul o controlează, „Vlados-Com”, au fost semnate, începând cu 1 ianuarie 2015, alte aproape 70 de contracte cu instituțiile statului, pentru aprovizionarea cu produse alimentare a școlilor și grădinițelor din nordul țării, în valoare de aproximativ 4 milioane de lei. Cel mai mare contract, în sumă de 1,1 milioane de lei, firma deputatului l-a semnat, în februarie 2015, cu Direcția Generală Învățământ, Tineret și Sport Râșcani. Tot pentru aceleași servicii, Oleg Sârbu a câștigat, prin intermediul unui alt SRL la care este fondator, „Maximos-Pan”, alte 20 de contracte cu instituții ale statului în sumă de peste 1,3 milioane de lei. La unele licitații, afirmă agenții economici din teritoriu, cele două firme ale alesului poporului cu activitate similară „concurau” între ele, participând la aceleași licitații. „În situaţia actuală, când instituţiile statului nu sunt finanţate, nici nu mai sunt atât de avantajoase aceste contracte cu statul. Şi-apoi, eu nu am venit în Parlament şi am făcut afaceri, eu le aveam până atunci”, spunea, anterior, la subiectul licitațiilor câștigate de firmele sale, Oleg Sârbu.
Alte firme afiliate deputaților, alte contracte cu statul
Deputatul socialist Vladimir Țurcan indică în declarațiile sale de avere că deține acțiuni în valoare de 910 mii de lei la Întreprinderea de Stat „Sabos”, cu drept de activitate în îndeplinirea funcțiilor de supraveghere tehnică pentru beneficiari prin conducerea proiectelor de investiții capitale. Aceasta a obținut anul trecut două contracte noi cu instituții ale statului în valoare de peste 200 de mii de lei. Anul trecut, întreprinderea a semnat alte 11 contracte privind majorarea prețurilor la servicii pentru contracte semnate anterior, în sumă totală de 210 mii de lei.
Și firma deputatului liberal-democrat Grigore Cobzac a beneficiat de bani de la stat. Dacă în anii 2011—2014, perioadă în care Cobzac a deținut funcția de președinte al raionului Hâncești, „Digricom” SRL, firmă fondată de actualul deputat și administrată de fiul său Victor, a obținut peste 40 de contracte cu instiuțiile statului, începând cu anul 2015, de când Grigore Cobzac nu mai este președinte de raion, firma nu a mai câștigat vreo licitație. Totuși, aceasta a semnat, în 2015, trei acorduri adiționale de majorare a prețului lucrărilor adjudecate la licitațiile din anii precedenți, cu o valoarea totală de 980 mii de lei.
Şi firma „Cristal Clean”, care a avut-o ca fondator pe Iulia Hotineanu, fiica actualului deputat şi fost ministru al Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, a câștigat în 2015 un contract gras cu statul. Mai exact, pentru servicii de spălătorie şi închiriere a lenjeriei curate pentru Spitalul Raional Hânceşti, „Cristal Clean” a încasat 4,4 milioane de lei. Asta după ce, şi în anii precedenţi această firmă era preferata multor instituţii medicale de stat pentru prestarea serviciilor de spălare a albiturilor. Menţionăm că, în prezent, fiica deputatului Hotineanu nu se mai regăseşte printre fondatorii „Cristal Clean”, aceasta retrăgându-se din acţionariat după un articol la acest subiect publicat de ZdG. ICS „Genesis International” SRL, companie atribuită de presa de la noi, dar şi de cea de la Bucureşti, lui Sergiu Lucinschi, fratele deputatului Chiril Lucinschi, a încasat şi ea milioane bune de la stat pentru lucrări de reconstrucţie a drumurilor. În 2015 aceasta a încheiat trei contracte a căror valoare cumulată se ridică la peste 5 milioane de lei, iar în 2016, pentru reparaţia capitală a unei străzi din or. Nisporeni, „Genesis International” a semnat cu statul un contract de 4,7 milioane de lei.
Succesoarea firmei ministrei Sănătății, cinci contracte în 2016
Și firme afiliate miniștrilor din actualul Guvern au obținut, anul trecut, mai multe contracte cu statul. Astfel, „Pabinis-com”, SRL afiliată lui Vasile Bâtcă, ministrul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, a obținut în ultimul an și jumătate șase contracte cu statul în valoare de 900 de mii de lei cu Primăria Nisporeni, spitalul și liceul din localitate. Firma este fondată de către Liudmila și Nina Pahomea, nepoata şi, respectiv, sora ministrului. Soția oficialului, Natalia, este angajată la această companie, care, până în 2015, când Bâtcă era președintele raionului Nisporeni, a obținut din contractele cu statul peste cinci milioane de lei.
„Glavirux” SRL, firmă fondată de actuala ministră a Sănătății, Ruxanda Glavan, tot a avut succes în afacerile cu statul. Dacă până în 2015, așa cum scria ZdG anterior, SRL-ul câștiga peste 100 de licitații, în perioada ianuarie-iulie 2015, timp în care Ruxanda Glavan era ministra Muncii, Protecției Sociale și a Familiei, firma, „Glavirux” SRL a semnat 12 contracte cu diverse instituții medicale de stat, pentru aprovizionarea cu medicamente și instrumente medicale în valoare de 319 mii de lei. La 30 iulie 2015, odată cu învestirea unui nou Guvern, Ruxandei Glavan i-a revenit funcția de ministră a Sănătății. Peste câteva zile, pe 14 august 2015, firma „Glavirux” SRL își schimbă atât denumirea, cât și fondatorul. Astfel, administratoarea de până atunci a „Glavirux”, Olga Latîș, devine atât administratoare, cât și unic fondator la „Polisano-Prim” SRL, succesoarea „Glavirux” SRL.
Firma nou-creată a păstrat însă aceeași adresă juridică și același cod fiscal, schimbările fiind efectuate doar în privința denumirii și a fondatorului. În noiembrie 2015, Ruxanda Glavan anunța prin intermediul rețelelor de socializare că, începând cu vara lui 2015, firma „Glavirux” nu îi mai aparține. După redenumire, timp de câteva luni, noua firmă nu apare în niciun contract cu statul, însă, începând cu luna martie 2016, „Polisano-Prim”, la fel ca și predecesoarea „Glavirux” SRL, începe să-și adjudece contracte cu instituțiile medicale de stat. Astfel, în 2016, „Polisano-Prim” a încheiat deja cinci contracte cu statul, în valoare totală de aproape 160 mii de lei, pentru comercializarea medicamentelor.
Contactată de ZdG, Olga Latîș, proprietara în acte a „Polisano-Prim”, spune că firma a fost redenumită odată cu schimbarea fondatorului și că Ruxanda Glavan nu mai are nicio legătură cu aceasta „de foarte mult timp”. Olga Latîș însă nu a fost dispusă să discute cu noi despre contractele încheiate cu statul, menționând că „așa întrebări chiar nu sunt de telefon”. Deși i-am spus că suntem dispuși să ne întâlnim, Latîș a încheiat discuția, urându-ne „o zi bună”. Conform site-ului firmei, creat în aceeași zi cu redenumirea ei, „Polisano-Prim” SRL este specializată în importul şi distribuția mai multor tipuri de preparate farmaceutice și utilaje medicale pentru spitale, dar și pentru uz la domiciliu. De asemenea, compania prestează servicii de reparare și deservire a echipamentelor medicale.
Agenții economici NU pot contesta rezultatele unei licitații
La 1 mai 2016 a intrat în vigoare legea 131 privind achiziţiile publice. Conform noii legi, achiziţiile publice ar urma să fie gestionate de două instituţii de stat: Agenţia Achiziţii Publice (care există şi în prezent) şi Agenţia de Soluţionare a Contestaţiilor, o autoritate administrativă nou-creată, în subordinea Ministerului Finanţelor, care urma să se ocupe exclusiv de soluţionarea contestaţiilor formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică. Deşi legea a intrat deja în vigoare, Agenția de Soluționare a Contestațiilor nu a fost încă fondată. Astfel, agenţii economici care nu sunt mulţumiţi de rezultatul sau procedura petrecerii unei licitaţii publice, nu pot depune contestaţii pentru că nu există o instituţie care să le soluţioneze. „Te duci, scrii contestație, o înregistrezi, dar ți se întoarce peste o săptămână înapoi cu răspunsul că AAP nu mai examinează. Ce se întâmplă mai departe, cum se întâmplă, eu nu știu. Trebuie să te adresezi numai în judecată pe baza unei legi din anul 2000”, afirmă Vadim Ţurcan, reprezentantul unei firme de construcţii care participă la licitaţiile publice.
Cu această problemă se confruntă şi alţi agenţi economici care, depunând contestaţii la AAP, au fost informaţi că aceasta nu le mai poate examina. „Am avut o contestație pe care am depus-o chiar când era perioada asta de tranziție. Mi-au întors-o înapoi și au spus s-o adresez organelor competente. Care sunt aceste organe competente nu era scris. După asta am vrut să depun o altă contestație și când am întrebat cui să le dau, unde să le depun, au spus că ei (AAP, n.r.) nu le primesc. Am sunat acolo să-i întreb unde să mă adresez şi domnul de acolo îmi spune așa: „adresați-vă în instanța de judecată și gata”. Adică s-a creat așa o situație că, acum, fără legi, poate să se întâmple orice pentru că agenții economici pur și simplu nu pot depune contestații, trece termenul de contestare conform procedurii și gata. După asta ei încheie contractele cu încălcările pe care le-au făcut și ce poți să mai faci? Să întorci timpul înapoi?”, se întreabă indignat Marin Cojocaru, administratorul unei alte firme.
Valeriu Secaș, director adjunct AAP:
„Da, noua lege nu mai prevede o astfel de competență în sarcina Agenției Achiziții Publice. Noi i-am informat, în principiu, pe agenţii economici și care mai depun contestații au ca și opțiune să meargă în instanța de contencios administrativ. În condițiile în care instanța suspendă înregistrarea şi noi putem să suspendăm, dar sunt mai multe posibilități la instanță. Nu știu ce să vă spun. Noi, dacă nu examinăm contestația, nu avem nici temei ca să suspendăm înregistrarea unui contract, că atunci intrăm într-un… Întrebarea nu-i la noi, mai mult la Ministerul Finanțelor. Noi credem și sperăm că nu se vor face fraude pentru că noi oricum examinăm procedurile de achiziție până la înregistrarea rezultatelor, indiferent că este sau nu este contestație”, zice acesta.
Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.
