Noii miniştri, cu case de milioane, firme și proprietăți în România
Guvernul Streleţ a fost votat joi, 30 iulie 2015, cu votul a 52 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană. În consecinţă, Executivul s-a ales cu şase nume noi, patru dintre care sunt reprezentanţii Partidului Liberal, revenit la guvernare, iar câte unul, exponent al PLDM şi PD. Toţi şase vin din cu totul alte domenii decât cele pe care urmează să le administreze. Doi dintre noii miniştri, cel al Justiţiei şi Transporturilor, au averi impresionante.
Vladimir Cebotari a fost numit ministru al Justiţiei, după ce, în ultimii doi ani, a fost viceministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar în ultimele trei luni, director al Căilor Ferate ale Moldovei. Noul „şef” al justiţiei este, totuşi, de profesie jurist, fiind anterior consilier juridic şi director al Departamentului Juridic al „Air Moldova”. „Eu tot timpul am fost în poziţii în care erau cele mai multe dificultăţi. E cea mai mare provocare pentru mine. Sunt foarte mari aşteptările, inclusiv ale mele. Vreau să avem o justiţie diferită şi pentru cetăţeanul nostru. Am o formare juridică şi am o vastă experienţă în relaţiile comerciale internaţionale. Am fost, la Ministerul Transporturilor, promotorul unui cadru normativ diferit şi destul de dur şi corect în domeniul transportului rutier şi a multor altor reforme…”, spune Cebotari.
Casa de lux, neînregistrată, a ministrului Justiţiei
Noul ministru, deşi are 34 de ani, a reuşit să adune o mică avere, locuind, împreună cu soţia, cu patru ani mai tânără, într-o casă de lux dintr-o zonă de elită a Chişinăului. Imobilul familiei Cebotari a fost dezvăluit acum un an de portalul www.moldovacurata.md, care preciza că acesta nu era înregistrat la Oficiul Cadastral, deşi părea finalizat. În august 2015, casa în care familia Cebotari locuieşte deja încă nu a fost înregistrată la organele de resort.
Conform informaţiilor de la Cadastru, pe locul unde se află casa sunt înregistrate două terenuri fără construcţii. Unul dintre ele, arată datele cadastrale, ar fi intrat în posesia soţilor Vladimir şi Maria Cebotari abia în iunie 2015, în urma unui contract de vânzare-cumpărare, deşi, încă din 2014, pe acel teren se înalţă casa cu două niveluri. Zilele trecute, când am fost pe acolo, am descoperit muncitori, care ridicau o nouă construcţie. Alături de terenul soţilor Cebotari, familia ministrului deţine un alt lot, de 480 m.p., înregistrat pe numele socrului său. Terenul a fost înregistrat la Cadastru pe numele acestuia încă în 2010. „Totul e simplu. Terenul pe care-i amplasată casa nu-mi aparţine. E deţinut de rudele mele de mai bine de 15 ani, din câte ştiu. Terenul la care vă referiţi chiar a fost procurat de mine în 2015, după negocieri pe care le desfăşor de mai bine de 7 ani. Casa nu e construită pe terenul procurat acum. Şi nici casa, aşa cum am mai spus, nu este înscrisă pe mine, dar eu am declarat-o fiind un cetăţean corect şi pentru că locuiesc în ea. Casa nu a fost înregistrată la Cadastru pentru că nu au fost finalizate actele tehnice necesare. Nu am reuşit eu, inclusiv fizic. Toate impozitele le plătesc”, a precizat ministrul Justiţiei.
Afaceri de milioane şi firmă cu datorii
Ministrul Justiţiei a fost şi este implicat şi în business. Acum, acesta este fondator la două SRL-uri, „Neaos”, unde deţine 15%, şi „C&V Asistenţă”, unde are 50%. Primul este şi cel mai profitabil, înregistrând, în 2012, conform propriei declaraţii, venituri din vânzări de 8,9 milioane de lei. Firma are ca activitate principală „comerţul cu ridicata al maşinilor agricole, echipamentului şi furniturilor, inclusiv tractoare”. Celălalt SRL al ministrului, „C&V Asistenţă”, se ocupă cu oferirea consultaţiilor pentru diverse domenii, inclusiv avocatură şi business. În declaraţia de avere pe anul 2013, ultima disponibilă pe numele ministrului, acesta indica şi calitatea de fondator la firma SRL „Vlaconic”, cu activităţi în agricultură, unde deţinea 95% . Firma a fost fondată în 2002 de către Nicolae şi Anatalia Cebotari, tatăl, decedat între timp, şi, respectiv, mama ministrului, în s. Chiperceni, r. Orhei, localitate unde a crescut Vladimir Cebotari. În 2008, acest SRL a contractat un credit de 450 mii de lei de la Victoriabank, punând în gaj casa din sat. Până în 2011, creditul nu a fost rambursat, iar din acest motiv, banca i-a acţionat pe Vladimir Cebotari, Anatalia Cebotari şi Mariana Tabuică, sora ministrului, în judecată, deoarece au fost recunoscuţi drept succesori ai lui Nicolae Cebotari de către un notar.
Banca a solicitat să-i oblige pe cei trei să-i transmită bunul ipotecat. Prima instanţă a dat câştigat de cauză băncii, doar că, familia Cebotari nu a fost de acord şi a mers la Curtea de Apel, menţionând că nu poartă nicio răspundere pentru datoriile SRL „Vlaconic”, ci doar suportă riscul pierderilor în limitele a 95% din capitalul social al acesteia. Până la urmă, şi Curtea Supremă de Justiţie a dat dreptate băncii, iar acum, SRL-ul se află în proces de insolvabilitate. Andrei Botnari, administratorul acestui proces, susţine că firma are acumulate mai multe datorii, fără însă a specifica suma acestora. În 2010, SRL „Vlaconic”, deşi cu datorii către Victoriabank, a mai contractat un credit, de 1,1 milioane de lei, scadent anul acesta. Datoria se regăseşte şi în declaraţiile de avere ale noului ministru al Justiţiei. „Eu nu am luat niciun credit. Le-a luat tatăl meu. Eu nu am intrat în succesiune. Am declarat datoria doar pentru a fi transparent, dar nu e datoria mea. Nu am intrat în succesiune pentru că s-a opus creditorul, iar atât timp cât el nu vrea, nu ai ce face şi cauţi alte soluţii legale, din păcate”, a precizat ministrul, referindu-se la procesul de insolvabilitate al firmei familiei.
Justiţie cu firma nedeclarată a soţiei
În 2014, şi soţia ministrului s-a implicat în afaceri, deschizând firma „Tchebo-Com”, care are ca obiective de activitate declarate diverse tipuri de comerţ. Pentru că declaraţiile de avere ale funcţionarilor pe 2014 nu sunt publice, am solicitat Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) să ne spună dacă ministrul Justiţiei a declarat sau nu firma soţiei. Reprezentanţii instituţiei, după ce au verificat informaţiile din acea declaraţie, ne-au comunicat că acesta a declarat cele trei firme pe care le-a trecut şi în declaraţia din 2013, omiţând SRL-ul deschis de soţia sa. Acesta are adresa declarată pe str. Mihai Eminescu 50, of 216, acolo unde activează de fapt firma „Maxmod Imobil” SRL, care are activităţi în construcţii. La această companie de construcţii, Maria, soţia ministrului, lucrează oficial în calitate de contabilă, fapt precizat de acesta în declaraţiile sale de avere. Până nu demult, „Maxmod Imobil” SRL s-a ocupat de construcţia mansardelor, iar de anul trecut, a trecut şi la construcţia blocurilor cu multe etaje. Primul proiect, „Casa mea – vis împlinit”, presupune construcţia unui complex locativ pe str. Dimineţii din Chişinău. De remarcat şi faptul că SRL-ul este fondat de trei persoane, Marcel Tanas, care este şi administrator, Vitalie Perciun şi Rodica Galiţ. Cel puţin Tanas este în relaţii apropiate cu familia ministrului Cebotari, fapt afişat şi pe o reţea de socializare. Întrebat despre nedeclararea firmei soţiei, ministrul ne-a cerut iniţial să ne uităm mai atent, precizând că firma ar fi fost deschisă în 2015. I-am spus că, de fapt, a fost înregistrată în iunie 2014, la care Cebotari ne-a spus că nu ar fi cunoscut data exactă a înregistrării ei. „Ştiu că ea încă nu are activitate, nu are conturi bancare, nimic. De asta nu am declarat-o. Nu avem legături cu firma de construcţii. A fost o soluţie temporară de a ne înregistra acolo….”, susţine Vladimir Cebotari.
Anul trecut, proaspătul ministru a ajuns şi în atenţia Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), care a verificat informaţiile indicate de acesta în declaraţia de venituri şi proprietăţi. Instituţia a depistat că Cebotari, pe atunci viceministru la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, nu a indicat în declaraţia pe anul 2013 venitul soţiei, de vreo 6 mii de lei, 13 conturi bancare cu mijloace nesemnificative şi un automobil vechi, de model VAZ. CNI a considerat că omisiunile sunt neesenţiale şi nu ar fi fost produse din rea-credinţă, astfel că, a clasat dosarul. De precizat că sora ministrului justiţiei, Mariana Tabuică, este director financiar la Întreprinderea de Stat „Moldatsa”, cea despre care ZdG a scris anterior că este o instituţie unde, pe salarii mari, lucrează rudele mai multor demnitari. Anterior, ea şi soţul său, Andrei Tăbuică au fost acuzaţi în presă că ar fi înşelat mai multe persoane, cărora, prin intermediul unor firme, le-au promis construcţia unor mansarde.
Milioanele ministrului Transporturilor
Un alt ministru prosper financiar şi implicat în afaceri este Iurie Chirinciuc, deputatul propus de PL la funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), deşi, cel puţin teoretic, nu are nicio legătură cu domeniul pe care urmează să-l conducă. Proaspătul ministru a dezvoltat, în ultimii ani, afaceri în domeniul mobilei şi agriculturii, şi a condus şi a finanţat un club de fotbal, FC Costuleni, din satul său de baştină. „Voi pe mine mă ştiţi sau nu? Ştiţi obiectele mele sau nu? Dacă am fost în stare să creez de la zero nişte afaceri, să le pun pe picioare, iar ele să funcţioneze şi să dea profit, credeţi că aici nu o să fiu în stare să rezolv problemele?”, ne-a întrebat, retoric, Chirinciuc, atunci când l-am întrebat dacă, venind din alt domeniu, va reuşi la Transporturi.
Iurie Chirinciuc, aşa cum a indicat în declaraţia de venituri şi proprietăţi pe anul 2014, are, împreună cu soţia sa, Tamara, calitatea de fondator la 4 firme: SRL „Eurofruct”, „Lefcons-Agro”, cu afaceri în agricultură, „Euroatlant” SRL şi „Moldacom Grup” SRL, cu afaceri în domeniul mobilei, şi este acţionar la două societăţi pe acţiuni, „Euromobila-Lux” SA şi „Hinzunicom” SA, din sfera comerţului. Noul ministru deţine mai multe proprietăţi în România, judeţul Iaşi, inclusiv trei terenuri şi un apartament. Chirinciuc are şi un „apartament la sol” de 255 m.p. în Chişinău, proprietate cu o valoare cadastrală de 1,4 milioane de lei. Ministrul Transporturilor merge pe drumurile din R. Moldova la volanul unui Lexus GX 470.
Soţia ministrului, condamnată şi de Curtea de Apel Iaşi
Aşa cum menţiona ZdG încă în 2014, Tamara Chirinciuc, soţia noului ministru, este condamnată în România la opt luni de închisoare cu suspendare, şi la plata unei amenzi de peste 300 mii de lei (76 mii RONI), asta după ce, fiind administratoarea „Moldacom Grup” SRL, pe 28 iunie 2010, a cumpărat de la o societate din San Marino, un stat necomunitar, mobilier, pentru care a plătit 14.377 de euro. Ulterior, femeia a căutat să înstrăineze mobila cumpărată din San Marino, deşi avea obligaţia să o declare la biroul vamal din Târgu-Mureş. Astfel, ea a identificat un client la Tallinn, capitala Estoniei, vânzând produsele contra 70.000 de euro. Prin nedeclararea vamală a mobilierului, aceasta a fost acuzată că a cauzat un prejudiciu de 76.000 RONI statului român.
În iulie 2014, Judecătoria Iaşi a condamnat-o pe soţia ministrului la opt luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de 2,8 ani. Recent, pe 15 mai 2015, Curtea de Apel Iaşi a respins ca nefondat apelul Tamarei Chirinciuc, lăsând în vigoare sentinţa primei instanţe. Totodată, magistraţii au mărit amenda aplicată de prima instanţă până la 76 mii RONI, echivalentul a peste 300 mii de lei moldoveneşti. Anterior, pentru ZdG, Chirinciuc preciza că la mijloc a fost o neînţelegere, iar audiat în Parlament pe marginea cazului, înainte de a ajunge ministru, acesta a declarat că, deşi are venituri de la firma „Moldacom Grup” SRL, nu a avut vreo implicare în cazul pentru care a fost condamnată soţia sa.
Şalaru, de la Transporturi la Apărare
Anatolie Şalaru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor în perioada 2009-2013, deţine, în actualul Guvern, funcţia de ministru al Apărării, deşi nu a activat practic nicio secundă în acest domeniu, fiind absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. De precizat că, în 2011, fiind ministru al Transporturilor, compania aeriană Moldavian Airlines i-a adus mai multe acuzaţii grave. Acesta, însă, le-a respins. „Ministrul obstrucţionează concurenţa pentru că are interese economice personale cu firmele de turism, care comandă zboruri de vacanţă la Air Moldova”, se spunea într-un comunicat al companiei. De numele acestuia, din anteriorul mandat de ministru, se leagă şi câteva licitaţii dubioase privind reparaţia unor drumuri, dar şi renovarea mai mult decât suspectă, în România, a unor trenuri, care, după ce au fost puse pe şine, s-au defectat. Pentru reparaţie se plătiseră zeci de milioane de lei.
Nici Anatolie Şalaru şi nici Carolina, soţia sa, nu deţin vreo firmă în R. Moldova, familia fiind stabilită în România, acolo unde au un SRL, „Foodstock”, dar şi un apartament de 186 m.p. Familia ministrului are şi două apartamente, plus un garaj, în Chişinău. „Preocupările mele se vor concentra în principal pe elaborarea de politici şi strategii care să asigure îndeplinirea obiectivelor pe linia asigurării apărării naţionale, delimitarea clară a capabilităţilor de apărare ale R. Moldova şi alocarea resurselor aflate la dispoziţia Armatei Naţionale, în conformitate cu priorităţile existente în acest moment”, a spus Şalaru în momentul învestirii în funcţie.
Miniştri din afara sistemului la Mediu şi Educaţie
Un alt ministru care vine din afara domeniului pe care urmează să-l conducă este Valeriu Munteanu, unul dintre cei mai activi deputaţi ai PL din actualul şi fostul Legislativ. Munteanu este jurist de profesie, activând în calitate de jurist, iar apoi, până a fi deputat, în cea de primar al satului natal, Floreni, Anenii Noi. Acesta este acum noul ministru al Mediului. Munteanu susţine că a acceptat funcţia de ministru al Mediului deoarece, „în R. Moldova, mediul nu este o prioritate, chiar dacă ne priveşte pe toţi în modul cel mai direct. Ambiţia mea este ca acest domeniu, lăsat în umbră, să fie scos din semianonimat… Şi sunt absolut sigur că este suficient un mandat al ministrului, indiferent de cât va dura acesta, pentru ca lucrurile să se mişte din loc. În cei şase ani de când sunt în Parlament, Ministerul Mediului a fost unul dintre cei mai proşti donatori pentru proiecte legislative. Este vraişte, pentru că avem legi vechi, care nu mai corespund. E nevoie de o profundă reformă şi ne ambiţionăm să realizăm acest lucru. Un prim pas a fost făcut prin trecerea Moldsilva în subordinea Ministerului. Totodată, îmi doresc ca la plecarea mea din minister să schimb percepţia precum că pădurarii sunt în top cinci cei mai corupţi”, a precizat acesta. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014, oficialul deţine doar o casă de locuit în satul natal, Floreni, Anenii Noi, acolo unde şi trăieşte acum.
La Ministerul Educaţiei a ajuns Corina Fusu, care este de profesie jurnalistă, activând mai mulţi ani, înainte de a se implica în politică, la postul public de televiziune. Nici în Parlament, Fusu nu s-a remarcat prin vreun proiect în domeniul pe care urmează să-l conducă. „Pentru a vedea ce experienţă am în domeniu, uitaţi-vă la CV-ul meu şi vedeţi care este prima diplomă”, ne-a îndemnat Corina Fusu. Conform datelor din CV-ul său, aceasta a finalizat, în 1981, Facultatea de Biologie a Universităţii de Stat din Moldova. În declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 ea a indicat salariul de peste 160.000 de lei din activitatea de deputat şi o indemnizaţie de 13.000 de lei. Fusu mai deţine un teren de 0,064 ha în s. Chetrosu, Anenii Noi, şi un apartament de 86 m.p. în Chişinău. De-a lungul anilor, noua şefă de la Educaţie a uitat să indice în declaraţiile de avere firma „Alfort-Prim” SRL, în care deţine 10%. Aceasta a fost înregistrată în 1999, nu mai funcţionează, dar a rămas în registrul Camerei Înregistrării de Stat. Potrivit datelor oficiale, întreprinderea s-a ocupat de comerţul cu ridicata pe bază de tarife sau contracte, activităţi de cercetare a pieţei şi de sondaj al opiniei publice, intermedieri pentru vânzarea unui asortiment larg de mărfuri etc. De altfel, SRL-ul îşi are sediul chiar în apartamentul familiei deputatei de pe strada Academiei din Chişinău.
10 miniştri au rămas în Guvern
În final, Ministerul Tineretului şi Sportului, care a revenit în urma partajărilor PLDM-ului, va fi condus de Loretta Handrabura, care, până nu demult, a fost viceministră la Educaţie. Handrabura, la fel ca şi colegul său de la Mediu, Valeriu Munteanu, a indicat în ultima declaraţie de avere disponibilă doar o locuinţă, un apartament de 44 m.p. Handrabura, ca şi toţi cei cinci colegi noi din Guvern, vine dintr-un alt domeniu decât cel pe care-l va conduce, ea fiind doctor în filologie. Am contactat-o pentru a discuta despre planurile sale, dar a avut telefonul deconectat.
Alte două ministere care vor avea în frunte feţe noi sunt Ministerul Sănătăţii şi cel al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Persoanele care le vor conduce nu sunt însă noi şi în Guvern, pentru că Mircea Buga, noul ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, fost ministru al Sănătăţii, a făcut rocada cu Ruxanda Glavan. Din Guvernul condus de Valeriu Streleţ fac parte 16 miniştri şi patru vicepremieri, doi dintre care conduc şi ministere. La Reintegrare a rămas Victor Osipov, iar vicepremier pe probleme sociale a devenit deputatul liberal Gheorghe Brega. Totodată, vicepremier şi ministru al Economiei a rămas Stephane Bride, vicepremier şi şefă la Externe şi Integrare Europeană a rămas Natalia Gherman, la Finanţe, Anatol Arapu, la Interne, Oleg Balan, la Dezvoltare Regională şi Construcţii, Vasile Bâtcă, la Agricultură şi Industrie Alimentară, Ion Sula, la Cultură, Monica Babuc, iar la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Telecomunicaţiilor, Pavel Filip. CV-ul acestor miniştri a fost prezentat de ZdG în ediţia din 26 februarie 2015, în articolul „Banii publici, „slăbiciunea” noilor miniştri”, când a relatat despre componenţa Guvernului Gaburici.