Cine câştigă Procuratura Anticorupţie?
Eduard Harunjen, actualul şef interimar al Procuraturii Anticorupţie (PA), şi Valeriu Bodean, şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi ale Serviciului Vamal (SV), se luptă pentru funcţia de şef al PA. Cei doi au acumulat acelaşi punctaj la testări, iar ultimul cuvânt pentru desemnarea câştigătorului îl vor avea cei 11 membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), care vor trebui să-l aleagă pe cel mai bun după “buna reputaţie, nivelul de profesionism, stagiul de muncă sau capacităţile organizatorice…”.
Iniţial, în lupta pentru şefia PA s-au aventurat patru procurori. Pe lângă Harunjen şi Bodean, şi-au mai depus dosarele Nicolae Chitoroagă, şeful Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, dar şi Ruslan Popov, şeful Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică, şi el fost şef interimar al PA în urmă cu câteva luni.
Patru doritori, doi candidaţi
Pe 3 octombrie, Nicolae Chitoroagă s-a retras din concurs. “Motivul e unul pur personal. Nu e nimic de comentat aici”, a precizat Chitoroagă. Analizând dosarele celor trei concurenţi rămaşi în cursă, membrii CSP au decis să respingă candidatura lui Ruslan Popov, fost şef interimar al instituţiei. Aceştia şi-au motivat decizia prin faptul că Popov a fost suspendat din funcţie în legătură cu faptul că pe numele său a fost pornită o cauză penală conform art. 352 (1) Cod Penal, pe faptul declarării necorespunzătoare a datelor despre venituri şi proprietăţi înscrise în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate a procurorului Ruslan Popov, depusă la Comisia Naţională de Integritate (CNI).
„Problemele” lui Popov au început în urma unui articol din ZdG, din martie, curent, în care am arătat casa de milioane în care acesta locuieşte împreună cu soţia sa, şi ea angajată a Procuraturii Generale (PG). Atunci, nu am reuşit să obţinem declaraţia de venituri şi proprietăţi a procurorului, dar mai apoi, s-a constatat că acesta nu declarase în ea casa despre care a scris ZdG. Astfel, pe 4 octombrie, şi pentru acest fapt, pe numele său a fost deschis un dosar penal, iar la solicitarea procurorului Corneliu Bratunov, pe 8 octombrie, Popov a fost suspendat din funcţie. Suspendarea a survenit cu doar câteva zile înainte de prima etapă a concursului pentru şefia PA. Procurorul, însă, crede că între cele două evenimente nu ar exista vreo legătură. “Nu ştiu. Eu sper că în acest caz(cu privire la suspendare – n.r.), colegii mei au acţionat din cu totul alte motive. Eu nu ştiu ce să zic. Nu mi-au explicat prea multe… Evident, am contestat în judecată ordinul, dar nu ştiu ce voi face mai departe”, ne-a spus Popov, fiind întrebat cum va proceda dacă instanţa de judecată va considera ilegal ordinul prin care a fost suspendat din funcţie şi dacă, în acest caz, va contesta rezultate concursului privind şefia PA.
Note egale pentru cei doi candidaţi
Una peste alta, în prezent, pentru fotoliul de şef la Anticorupţie se mai luptă doar doi candidaţi: Eduard Harunjen, actualul şef interimar, şi Valeriu Bodean, şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV. Pe 17 octombrie, în cadrul probei scrise, cei doi au acumulat aceleaşi note, 9,2. Şi a doua zi, la proba orală, Harunjen şi Bodean nu au putut fi departajaţi, primind note similare.
„Până acum au fost două etape, urmează a treia, după care va fi desemnat câştigătorul. Următoarea şedinţă a CSP încă nu a fost programată, dar ea va avea loc, cu siguranţă, la început de noiembrie, or, de regulă, şedinţele au loc de două ori pe lună”, ne-a spus Irina Vârlan, secretara CSP. Ea mai susţine că membrii CSP îl vor alege pe viitorul şef al PA după “buna reputaţie, nivel profesional, stagiu de muncă, capacităţi organizatorice”, criterii stipulate în regulamentul cu privire la promovarea în funcţii a procurorilor.
Cine sunt Harunjen şi Bodean?
Bodean şi Harunjen sunt doi procurori relativ tineri, dar cu experienţă în organele PG. Harunjen şi-a început activitatea ca ajutor al procurorului mun. Chişinău în 1994, fiind mai apoi adjunct al procurorului mun. Chişinău, iar din 2010, procuror pentru misiuni speciale. Harunjen a fost implicat activ în investigarea evenimentelor din 7 aprilie 2009. În declaraţia de venituri şi proprietăţi, Harunjen a indicat că este posesorul unei case de milioane, despre care ZdG a scris în numărul trecut, şi al unei maşini, Volvo XC 90. El a mai indicat pentru anul trecut venituri din salariul de procuror de 105 mii de lei (aproape 9 mii de lei lunar). Harunjen a indicat şi venitul soţiei, din activitatea de juristă, care a fost mai mare decât al său, 113 mii de lei (9500 de lei lunar).
Valeriu Bodean este şi el un procuror cu experienţă, deşi este relativ tânăr. Acesta a fost şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale a Procuraturii mun. Chişinău, iar din 2010, la solicitarea lui Zubco, a fost numit procuror pentru misiuni speciale. În 2012 i s-a acordat gradul de clasificare înainte de termen, fiind numit şeful Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi ale SV. Şi numele său apare în dosare legate de evenimentele din 7 aprilie, dar şi în alte dosare cu rezonanţă, dosarul răpirii lui Vlad Cubreacov sau cazul Domnişor. În declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, Bodean a indicat 102 mii de lei din salariu (aproape 9 mii de lei lunar). Venitul soţiei, Ina Bodean, din activitatea de avocat a fost de 3000 de lei. De remarcat că în declaraţia sa Bodean nu a indicat nici faptul că ar deţine automobil, casă sau apartament, nefiind clar în acest moment unde locuieşte.
Un an şi jumătate de luptă pentru şefia PA
Funcţia de şef al PA a rămas oficial vacantă în iunie 2012, atunci când Viorel Radeţchi a fost transferat, prin ordinul Procurorului General Valeriu Zubco, în funcţia de procuror pentru misiuni speciale. De atunci, pentru ea s-au dat mai multe bătălii, atât publice cât şi de culise. În iunie 2012, locul lui Radeţchi a fost luat, în calitate de interimar, de adjunctul său, Viorel Morari. Acesta, la rândul său, a fost înlocuit, la fel în calitate de şef interimar, în ianuarie 2013, de Ruslan Popov, pe atunci şeful Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică. Tot atunci, CSP a anunţat concurs pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al PA. Pentru ocuparea acestei funcţii au aplicat procurorii Viorel Morari, Ruslan Popov şi Nicolae Geru, procurorul Procuraturii sectorului Centru, care însă s-a retras ulterior.
Între timp, Viorel Radeţchi a depus o cerere către CSP prin care a solicitat suspendarea concursului, pe motiv că ordinul prin care el a fost transferat, în iunie 2012, semnat de Zubco, ar fi ilegal. Consiliul însă i-a respins demersul, iar lupta, finalmente, s-a dat între Viorel Morari şi Ruslan Popov. Doar că, în august 2013, niciunul dintre candidaţi nu a reuşit să acumuleze numărul necesar de voturi din partea membrilor CSP pentru a fi înaintat la această funcţie, astfel încât cele două candidaturi au fost respinse. Totodată, Corneliu Gurin l-a numit în calitate de şef interimar al PA pe Eduard Harunjen, până atunci procuror pentru misiuni speciale. Imediat, a fost anunţat un alt concurs, la care şi-au depus candidaturile cei patru procurori: Harunjen, Bodean, Chitoroagă şi Popov.
„Aceste concursuri sunt o mare formalitate”
„Funcţia de şef al PA este foarte importantă, pentru că instituţia are un rol destul de important, dacă nu unul dintre cele mai importante, la momentul actual, în ţară”, spune Tudor Suveică, fost şef al PA. “Eu îi cunosc pe Harunjen şi Bodean. Am păreri bune, pozitive despre ei. Sunt tineri, energici, au şi practică, şi teoria o posedă bine”, afirmă Suveică. “Eu nu pot să spun nimic despre cât de corect va fi acest concurs, pentru că nu cunosc nimic, dar părerea mea e că, la noi, aceste concursuri sunt o mare formalitate. Nu mă refer anume la acest concurs, ci la general, în ţară, în toate domeniile”, punctează Suveică.
Precizăm că şeful PA va fi ales de cei 11 membri ai CSP (al 12-lea membru nu a fost ales): Corneliu Gurin, Procuror General, Oleg Efrim – ministrul Justiţiei, Nichifor Corochii (încă preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii), Igor Serbinov – adjunct al Procurorului General, Iurie Garaba, preşedintele CSP, Mihail Vinogradov, procurorul r. Ocniţa, Nicolae Geru, procurorul sect. Centru, şi profesorii universitari Mihai Chirilă, Andrei Negru, Andrei Smochină şi Serghei Ţurcan. Anterior, în presă au apărut informaţii despre partajarea funcţiilor în stat între partidele de la guvernare, însă nu şi informaţii oficiale despre partidul căruia i-ar fi revenit funcţia de şef al PA.
