Candidaţi cu „viziuni” penale
Până a figura în buletinele de vot, numele unor candidaţi la funcţia de primar din mai multe localităţi figurează mai întâi în dosare penale. Pe lângă Ilan Şor, învinuit de implicare în furtul miliardului din sistemul bancar, candidat la funcţia de primar de Orhei, sunt alţi zeci de candidaţi cu trecut penal.
La alegerile locale din 14 iunie 2015, cetăţenii R. Moldova urmează să suplinească 12.578 de funcţii elective, dintre care 10.564 mandate de consilieri locali de nivelul I, 1.116 mandate de consilieri de nivelul II şi 898 — primari. Mulţi dintre concurenţi au sau au avut anterior probleme cu legea.
Din arest — la primărie
Omul de afaceri Ilan Şor a fost preşedintele Consiliului Băncii de Economii (BEM) în aprilie 2014, după ce, în prealabil, firme afiliate acestuia au preluat pachete importante de acţiuni la această bancă. Şefia lui Şor la BEM a coincis cu problemele din sistemul bancar şi cu aşa-numitul „jaf al secolului”, după ce banca administrată de acesta a fost implicată, în colaborare cu alte două instituţii financiare, Banca Socială şi Unibank, afiliate lui Şor, în acordarea unor credite dubioase de peste 13 miliarde de lei. La început de 2015, Şor a fost chemat la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) pentru a oferi explicaţii, fiind, la scurt timp, declarat bănuit într-un dosar penal deschis de Centru. Peste câteva luni, pe şase mai 2015, la doar câteva zile după ce toate drumurile din raportul companiei Kroll, care a investigat fraudele din sistemul bancar, duceau către Şor, businessmanul a fost pus sub învinuire şi trimis în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Ilan Şor este învinuit în baza art. 335 din Codul Penal, abuzul de serviciu, riscând între 2 şi 5 ani de puşcărie, pentru gestionarea frauduloasă a BEM.
Ilan Şor nu a stat prea mult în arest pentru că, pe 21 mai 2015, Consiliul Orăşenesc de Circumscripţie Orhei l-a înregistrat în cursa pentru fotoliul de primar de Orhei, oraş în care are afaceri, gestionând inclusiv un club de fotbal, Milsami, care a devenit recent campion al Moldovei. Şor va candida din partea Mişcării Social-Politice Ravnopravie. A doua zi, pe 22 mai, profitând de un articol din Codul Penal (46, alineat 5), omul de afaceri a fost eliberat din arest la domiciliu pentru a putea participa la cursa electorală cu drepturi egale cu ale concurenţilor săi. Ghenadie Pavliuc, judecătorul care l-a eliberat, şi-a motivat decizia prin faptul că, „pe durata perioadei electorale, candidaţii nu pot fi concediaţi ori transferaţi la o altă muncă sau funcţie fără acordul lor, precum şi nu pot fi traşi la răspundere penală, arestaţi, reţinuţi sau supuşi unor sancţiuni administrative fără consimţământul organului electoral care i-a înregistrat, cu excepţia cazurilor de infracţiuni flagrante”, deşi aceste prevederi se referă la faptele comise de persoană atunci când aceasta este înregistrată deja în cursa electorală, şi nu la cele anterioare. Or, în aceste condiţii, după logica justiţiei, toate persoanele care sunt reţinute, necondamnate încă, ar urma să fie eliberate din arest dacă candidează în alegeri?
Câte dosare are Renato Usatîi?
Un alt candidat controversat este Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru. Acesta a fost înregistrat în cursa electorală deşi numele său a figurat anterior în mai multe scandaluri, dar şi în câteva dosare penale. În preajma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014, numele lui Usatîi figura în trei dosare penale, în care era bănuit că ar fi ameninţat un jurnalist de la un post de televiziune, că ar fi făcut contrabandă, după ce ar fi adus în perioada 2009-2014 în ţară peste 6 milioane de lei, pe care i-ar fi tăinuit de organul vamal, dar şi pentru că l-ar fi filat ilegal pe comisarul de Bălţi. Cu doar câteva zile înainte de alegeri, Partidul „Patria”, care-l avea cap de listă pe Renato Usatîi, a fost exclus din competiţie, fiind învinuit de folosirea mijloacelor financiare din afara ţării. Imediat, Usatîi a plecat din Chişinău la Moscova, de frică să nu fie arestat, perioadă în care mai mulţi reprezentanţi ai Partidului „Patria” erau anchetaţi penal. Usatîi a stat la Moscova mai bine de cinci luni, de unde a revenit la începutul lunii mai, anunţându-şi candidatura la funcţia de primar de Bălţi. Ulterior, acesta a depus actele şi a fost înregistrat în cursă.
La revenirea în ţară, controversatul afacerist şi politician a declarat presei că numele său figurează nu în trei, ci în nu mai puţin de 16 dosarele penale, fără a oferi şi alte detalii. Serviciul de presă al Procuraturii Generale nu a putut să ne spună câte dosare penale există pe numele lui Usatîi, redirecţionându-ne către Viorel Morari, procurorul-şef al secţiei Conducerea Urmăririi Penale în organele centrale ale Serviciului Vamal şi Ministerul Afacerilor Interne. „Sunt dosare penale. Dacă el spune că sunt 16, întrebaţi-l pe el. Sunt mai multe dosare penale. Acum pe ele se lucrează. Se desfăşoară urmărirea penală şi se fac măsuri speciale de investigaţie”, ne-a răspuns, laconic, Viorel Morari.
Prescripţia din dosarul lui Petrenco
Şi în cursa pentru Primăria Chişinău există un candidat numele căruia a figurat, până acum câteva săptămâni, într-un dosar penal. Grigore Petrenco, ex-deputat PCRM, ulterior candidat pe lista Partidului „Patria” la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 şi, mai nou, lider şi candidat al Partidului „Casa Noastră-Moldova” la şefia capitalei, a fost anchetat de procurori pentru fals în declaraţia de avere. Corneliu Bratunov, şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG, ne-a spus că, recent, dosarul penal a fost încetat, din cauza expirării termenului de prescripţie. „Practic, el a fost recunoscut vinovat, dar fără a-i fi aplicată o pedeapsă”, explică Bratunov.
Şi Serghei Filipov, actualul primar de Taraclia, aspiră la un nou mandat, deşi este inculpat într-un dosar penal. La mijlocul lunii aprilie, Judecătoria Taraclia l-a achitat pe acesta după ce procurorii anticorupţie l-au învinuit de depăşirea atribuţiilor de serviciu pentru că ar fi decis defrişarea mai multor copaci în timpul amenajării scuarului din centrul oraşului Taraclia. Procurorii au solicitat şase ani şi jumătate de închisoare pentru Filipov, cu privarea acestuia de dreptul de a ocupa funcţii publice. Prima instanţă l-a achitat pe primar, urmând ca dosarul să ajungă în curând la Curtea de Apel. Până atunci, Filipov, reprezentant al PCRM, candidează pentru un nou mandat.
Primarul prins cu mită candidează din nou
În aprilie 2013, Valentin Sâtnic, primar de Stăuceni, Chişinău, era prins în flagrant de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi procurorii Procuraturii Anticorupţie cu mită în valoare de 20 de mii de euro. Atunci, edilul a fost reţinut pentru 72 de ore, iar ulterior a fost trimis pentru 30 de zile în arest la domiciliu. Dosarul însă nu a avut finalitatea pe care ne lăsa s-o deducem mediatizarea de care a avut parte. Or, la scurt timp, Dorin Compan, procuror în Procuratura Anticorupţie (PA), a decis să claseze dosarul. Procurorul ierarhic superior nu a fost de acord şi a dispus reluarea urmăririi penale, iar într-un final, deşi judecătorul de instrucţie s-a expus şi a anulat încheierea procurorului ierarhic superior de reluare a urmăririi penale, dosarul penal a ajuns în judecată. Doar că, ne spune Sergiu Moraru, cel care a preluat dosarul, instanţa a decis să înceteze acest dosar, astfel încât Sâtnic, deşi prins în flagrant, a scăpat nepedepsit. „Instanţa de judecată a anulat ordonanţa de reluare a urmăririi penale. S-au examinat probele şi a decis că nu erau temeiuri de reluare a urmăririi penale”, ne-a explicat Moraru. „Am clasat dosarul pentru că am considerat că acolo lipsesc elementele infracţiunii”, a precizat şi Dorin Compan.
Astfel, scăpat de problemele cu legea, Sâtnic şi-a păstrat intactă funcţia, iar la alegerile din 14 iunie, candidează pentru un nou mandat de primar. Interesant este faptul că, pe parcursul derulării dosarului penal, acesta şi-a schimbat viziunile politice, trecând din tabăra PCRM, pe listele căruia a ajuns primar în 2011, în cea a PD, partid pe care-l va reprezenta la alegerile de peste trei săptămâni.
Candidaţi controversaţi la sate
Pentru un nou mandat de edil şi-a depus actele, în s. Ignăţei, r. Rezina, şi Ion Balan, primarul demis în urma unei decizii a Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) după ce ar fi încălcat regimul juridic al conflictelor de interese (firmele familiei au câştigat contracte cu autorităţile locale). Balan a fost demis prin decizii judecătoreşti care au devenit definitive în septembrie 2014. Doar că, şi-a păstrat funcţia până acum două luni, când a fost, în sfârşit, revocat. La scurt timp, acesta şi-a depus însă actele, fiind înregistrat în cursa pentru fotoliul de primar de Ignăţei din partea PD pentru alegerile din 14 iunie.
Şi Ghenadie Rabei, edilul din Cimişeni, Criuleni, vizat în mai multe dosare penale, aflate pe rolul Judecătoriei Criuleni, fiind judecat pentru fals în acte (nu şi-a declarat toată averea), neglijenţă în serviciu şi escrocherie, vrea un nou mandat. Acesta şi-a depus actele la Consiliul Sătesc de Circumscripţie în calitate de candidat independent, iar cei de acolo l-au înregistrat în cursă. Doar că, unul dintre concurenţi s-a revoltat şi a contestat înregistrarea sa. Nu din cauza dosarelor penale, ci pentru că ar fi fost nereguli în listele cu semnături. Astfel, s-a decis anularea înregistrării. O decizie finală încă nu este luată pe acest caz, urmând a se pronunţa Consiliul Raional de Circumscripţie şi, eventual, instanţa de judecată.
CEC nu are încă lista persoanelor incompatibile
Şi în alte localităţi am depistat candidaţi pentru funcţia de primar aflaţi în conflict cu legea. Majoritatea dintre aceştia, fiind în funcţii publice, au fost descoperiţi de CNI că nu şi-au declarat averile sau pentru conflicte de interese. Comisia Electorală Centrală (CEC) nu cunoaşte însă numărul candidaţilor care au probleme cu legea şi mizează pe ajutorul societăţii civile pentru a-i depista, inclusiv pe unii care, condamnaţi fiind, s-ar afla în incompatibilitate.
„Am primit o informaţie de la Ministerul Justiţiei prin care am aflat că în R. Moldova există 173 de persoane cu interdicţii de a ocupa funcţii publice. Totodată, la Ministerul Afacerilor Interne ni s-a spus că există peste 100 de mii de persoane cu antecedente penale, doar că nu ne pot oferi lista, deoarece datele reprezintă informaţii cu caracter personal. Vom analiza informaţiile primite şi vom încerca să stabilim dacă printre candidaţi există totuşi persoane care nu ar avea dreptul să candideze. Probabil, vom avea informaţia în câteva zile”, ne-a declarat Ştefan Urâtu, vicepreşedintele CEC, precizând totodată că în acest proces se mizează şi pe ajutorul societăţii civile pentru a identifica asemenea persoane.
