Averile cunoscute şi mai puţin cunoscute ale lui Ilan Şor
Înainte să devină cunoscut opiniei publice, Ilan Şor era un prosper om de afaceri graţie imperiului economic lăsat moştenire de tatăl său, Miron Şor. În ultimii ani, însă, numele lui Ilan Şor a devenit tot mai prezent în presă, totul culminând cu scandalul miliardului furat din cele trei bănci, alegerea lui în funcţia de primar de Orhei şi, în final, cu autodenunţul care a dus la reţinerea ex-premierului Vlad Filat sub acuzaţia de corupere pasivă şi trafic de influenţă.
Deşi în autodenunţul depus la CNA Şor declară că i-ar fi dat lui Filat, pe parcursul ultimilor ani, mită de peste 250 de milioane USD, potrivit declaraţiei de avere, primarul de Orhei nu este nici pe departe un om atât de bogat, el indicând afaceri şi venituri modeste. Practic, toate firmele lui Şor, reunite generic sub umbrela „Shor Holding”, sunt înregistrate pe numele unor persoane de încredere din anturajul omului de afaceri.
Maşinile de lux şi salariul mediocru de la Dufremol
Născut la Tel-Aviv (Israel), Ilan Şor a ajuns la Chişinău, împreună cu tatăl său, pe când avea doar 3 ani. După cum povestea chiar el într-un interviu pentru VIP Magazin, s-a lansat în afaceri încă de la vârsta de 13 ani, când, ajutat de tatăl său, administra 3 magazine de telefonie mobilă. La 16 ani, spunea Şor în acelaşi interviu, şi-a deschis o minitipografie, iar la 18 ani, odată cu moartea tatălui său, a ajuns să gestioneze întregul business al familiei.
Deşi, în repetate rânduri, a recunoscut că este deţinătorul mai multor afaceri de succes, unele moştenite de la tatăl său, altele dobândite între timp, totuşi, aceste firme nu se regăsesc şi în declaraţia de avere depusă de Şor înainte de a deveni primar de Orhei, el preferând să-şi ascundă afacerile în spatele unor persoane interpuse sau să le înregistreze în zone offshore. De altfel, conform declaraţiei de avere depusă la Consiliul electoral de circumscripţie Orhei la 12 mai 2015, Ilan Şor declara că, deţinând funcţia de director la SRL „Dufremol”, a obţinut, din salariul de bază, în perioada 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2014, un venit de 240 mii lei (10 mii de lei pe lună), iar de la locul de muncă prin cumul, alţi 15 mii de lei. Şor a mai declarat că deţine două apartamente cu o suprafaţă totală de 397 m.p., o casă de locuit de 201 m.p., un alt imobil de 48 m.p. şi un teren intravilan de 0,067 ha. Primarul de Orhei a mai declarat că deţine 4 autoturisme (Bantley Continental, Gaz 2410, Toyota Runner şi Chrysler 300 S) şi 3 conturi bancare în care avea 384,4 mii de lei şi 743 USD. Conform aceleiaşi declaraţii de venit, soţia sa, interpreta Jasmin (pe nume Sara), deţinea două conturi bancare în valoare totală de 91,2 mii de euro. Cât despre firme, Şor a indicat o cotă de participare de doar 0,89% la o singură firmă – SRL „Avantage”.
În aceste condiţii, luând în calcul doar averile declarate oficial, este neclar de unde ar fi avut Ilan Şor suma de 250 de milioane USD pe care, spune el în autodenunţ, i-ar fi dat-o, sub formă de mită, fostului premier Vlad Filat.
Afaceri „klassice” înscrise pe rude şi apropiaţi
Milioanele de dolari, însă, ar putea fi justificate dacă ne referim şi la zecile de firme pe care omul de afaceri Ilan Şor le controlează, dar care, oficial, sunt înscrise pe numele unor persoane din anturajul său. Astfel, „Dufremol” SRL, deţinătoarea celei mai mari reţele de magazine duty-free din R. Moldova şi una dintre cele mai profitabile companii ale lui Şor, este, oficial, înscrisă pe numele Ilonei Şor, despre care presa scria anterior că ar fi mama vitregă a lui Ilan. Ilona este şi administratoarea „Avantage” SRL, fondată de „Dufremol” şi Ilan Şor (0,89%). Tot Dufremol este şi fondator al SRL „D.F.I.”, care are activităţi de import şi comercializare a produselor din tutun şi a băuturilor alcoolice. La adresa unde îşi au sediul SRL „Dufremol” şi SRL „D.F.I.”, Tighina, 12, este înregistrată şi ÎCS „Grand Petrol” SRL, despre care Ilan Şor spunea, în autodenunţ, că a fost fondată împreună cu Ion Rusu, naşul lui Vlad Filat, pentru a garanta plata unei tranşe de 500 mii USD fostului premier, sub formă de mită, în schimbul obţinerii dreptului de a vinde produse petroliere în regim duty-free în trei puncte vamale de la frontieră.
O altă afacere prosperă, deţinută de Şor, este Compania de asigurări „Klassika Asigurări” SA, aflată, după valoarea asigurărilor, în primii 10 asiguratori din R. Moldova şi condusă, în prezent, de Cristina Dolghi. Securitatea lui Ilan Şor şi a averilor sale, dar, mai nou, şi a Primăriei Orhei, sunt asigurate de propria organizaţie de pază – „Klassica Force” SRL. De numele acestei firme se leagă dispariţia unei maşini cu 12 saci cu acte ale Băncii de Economii. Maşina, ce aparţinea „Klassica Force”, urma să transporte documentele la arhivă, doar că, peste noapte, a fost furată şi incendiată cu tot cu acte la sfârşitul lunii noiembrie, 2014, perioadă în care din cele trei bănci (BEM, Banca Socială şi Unibank) ar fi dispărut aproape un miliard de dolari. Fondator şi asociat unic al „Klassica Force” este un oarecare Vladislav Prodan, administrator fiind Igor Bodorin, fostul şef al Serviciului Protecţie şi Pază de Stat. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, „Klassica Force” este fondatoarea unei alte firme, SRL „Klassica Tehno”, cu activităţi în domeniul sistemelor automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor.
În CV-ul postat pe site-ul său, ilanshor.md, actualul primar de Orhei scrie că a fost/este administratorul „Air Klassika Executive”, companie aeriană a cărei denumire juridică este „Air Clasica” SRL şi care operează avionul Bombardier Learjet 60. Această aeronavă, scria presa în 2011, ar fi fost cumpărată de la un alt controversat om de afaceri, Vlad Plahotniuc. „Air Clasica” SRL este fondată de firma offshore „Wester Alliance LLP”, cu sediul în Marea Britanie. La rândul său, „Air Clasica” SRL este fondatoarea altor trei companii cu activităţi în domeniul aviatic: „Classica Air” SRL, „Air Klassika” SRL (cu sediul pe str. Tighina, 12) şi „Air Handling” SRL. Toate aceste 4 companii aeriene sunt conduse de una şi aceeaşi persoană – Egor Ertagaev.
Tot prin intermediari, Ilan Şor a pătruns şi pe piaţa media din R. Moldova, achiziţionând, în vara anului 2014, prin SRL „Klassika Media”, posturile de televiziune Euro TV şi Alt TV. „Klassika Media” este, la rândul ei, fondatoarea altor 4 companii media: SRL „Alternativ-TV”, SRL „Alvalmedia”, SRL „Mediaresurse” şi SRL „Trust TV”, toate avându-l conducător pe Dumitru Chitoroagă, tot el director general al Euro TV şi Alt TV.
În 2010, Ilan Şor a fondat clubul de fotbal „Milsami” Orhei. Beneficiind de investiţii financiare considerabile, în primăvara anului 2015, echipa orheiană a devenit campioana R. Moldova la fotbal. Pe lângă faptul că este finanţatorul echipei, Şor deţine şi funcţia de preşedinte al FC „Milsami” Orhei. Tot la capitolul sport, Ilan este, prin intermediul companiei Dufremol, partener şi sponsor general al Federaţiei de Tenis din R. Moldova (FTM). Menţionăm că FTM este condusă de Marina Tauber numele căreia figureză, în Raportul Kroll, printre beneficiarii banilor dispăruţi din cele trei bănci la sfârşit de 2014.
Potrivit Raportului Kroll, în 2011, în componenţa „Shor Holding” intrau 10 firme, iar la 31 octombrie 2014, adică în doar trei ani, numărul acestora a ajuns la 39 de companii.
Aeroportul, băncile şi „furtul secolului”
La 30 mai 2013, Guvernul R. Moldova, condus pe atunci de Iurie Leancă, dădea în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău (AIC) companiei ruse „UK Komaks”, reprezentanta SA „Aeroportul Habarovsk”. Deşi, iniţial, îşi manifestase interesul faţă de AIC investitori importanţi din Europa şi Statele Unite, până la urmă, aeroportul a fost dat în concesione anume companiei din Federaţia Rusă, iar acest fapt a provocat, la acel moment, un val de critici din partea experţilor economici, dar şi a unor politicieni care afirmau că procesul de dare în concesiune ar fi fost în detrimentul interesului de stat al R. Moldova. Ulterior, „Aeroportul Habarovsk” şi „Kolomensky Zavod” au fondat „Avia Invest” SRL, care a devenit compania-administratoare a AIC. În august 2014, preşedinte al Consiliului de administrare al „Avia Invest” devine Ilan Şor, ceea ce confirmă, practic, implicarea omului de afaceri în concesionarea AIC. Şi în autodenunţul semnat de Şor, acesta pomeneşte despre rolul său şi investiţiile pe care le-a făcut, împreună cu partenerii din Federaţia Rusă, la AIC.
Amintim că, în ultimele zile, se discută tot mai intens posibilitatea rezilierii contractului de concesionare a aeroportului, premierul Valeriu Streleţ acuzând compania „Avia Invest” că nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile contractuale care ţin de investiţiile ce urmau să fie făcute până la 30 august 2015.
În aprilie-noiembrie 2014, Ilan Şor a deţinut funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii (BEM), după ce statul pierduse, în urma unor tranzacţii dubioase, statutul de acţionar majoritar al BEM în favoarea unor companii din Federaţia Rusă. Anume aceste companii l-au şi promovat pe omul de afaceri în fruntea băncii. Potrivit Raportului Kroll, pe lângă BEM, Şor controla, prin diverşi acţionari, Banca Socială (BS) şi Unibank (UB), ceea ce i-a permis să pună la cale „furtul secolului”, aşa cum au fost numite delapidările din sistemul bancar în presa locală şi cea internaţională.
Astfel, ancheta Kroll evidenţiază că, în perioada 1-26 noiembrie 2014, cu doar patru zile înainte de alegerile parlamentare, cinci companii necunoscute, conduse de anonimi, au obţinut credite de peste 13,5 miliarde de lei. Este vorba despre „Danmira” SRL, care a obţinut 29,6 milioane USD, 101 milioane de euro şi 720 milioane de lei, „Davema-Com” SRL — 3,2 miliarde de lei, „Voximar-com” SRL – 164 milioane USD, „Contrade” SRL – 24,9 milioane USD şi 105 milioane de euro şi „Caritas Group” SRL – 13,6 milioane USD, 28,9 milioane de euro şi 1,86 miliarde de lei. Experţii Kroll au descoperit că aceste companii au fost conectate la internet banking la Banca Socială, pe str. Tighina, 12, acolo unde, aşa cum scriam mai sus, se află sediul altor companii ale lui Şor. Totodată, un număr de telefon folosit de companiile lui Şor în această operaţiune a fost folosit şi de cele cinci firme beneficiare de credite. Ulterior, aceste firme au transmis banii pe conturile din Letonia ale unor companii offshore înregistrate în Marea Britanie şi Hong Kong.
