MAI fără politică şi fără heroină

Interviu cu Victor Catan,
ministrul de Interne al R. Moldova

— Dle ministru, ce v-a determinat ca, după mai mulţi ani de la plecarea dvs. din MAI, să reveniţi în funcţia de ministru, de această dată, într-o structură despre care se spune că ar fi dintre cele mai corupte instituţii ale statului?

— Am acceptat să revin deoarece MAI este una dintre instituţiile importante în procesul de edificare a unui stat de drept. Colaboratorii de Interne sunt cei care urmează să realizeze noul program de guvernare. Ei sunt chemaţi să consolideze statul de drept, R. Moldova. Nimeni nu mai pune astăzi la îndoială că guvernarea comunistă a transformat acest minister într-o structură politizată, iar acest fapt a provocat pierderea autorităţii poliţiei şi a poliţiştilor în rândurile cetăţenilor. Politizarea structurilor de forţă a condus la numeroase acţiuni de reprimare a oponenţilor politici, la implicarea în organizarea şi desfăşurarea alegerilor parlamentare în favoarea unui singur partid, aflat la guvernare. Amintim că poliţia a fost cea care a creat condiţii favorabile pentru un candidat şi a îngrădit accesul la un scrutin liber pentru ceilalţi concurenţi electorali. Dacă e să ne referim la dosarele intentate oponenţilor politici pe perioada guvernării comuniste, e important să amintim că niciun bănuit nu a fost tras la răspundere. E un argument care demonstrează că dosarele au fost fabricate, fiind, de fapt, false. În aceste condiţii, ne propunem să reabilităm imaginea poliţiei. Pentru asta, colaboratorii de Interne ar trebui să se conformeze legii şi să apere drepturile legitime ale cetăţenilor, indiferent de simpatiile sau de apartenenţa politică a acestora.

— AIE a ţinut mai mult timp în taină numele candidatului la funcţia de ministru de Interne. A fost o incertitudine a dvs. sau au fost alte motive ale acestei secretizări?

— Ministerul de Interne, în urma partajării funcţiilor în cadrul AIE, i-a revenit PLDM. Ştiu că au fost discutate mai multe candidaturi pentru această funcţie. Nu cunosc din ce motive oferta mi-a fost făcută mie.

— Cum va fi reorganizat MAI, astfel încât poliţiştii să nu mai execute comenzi politice?

— În temeiul dispoziţiei premierului Vlad Filat, acum elaborăm un nou concept de reformare a MAI, care va fi bazat, în primul rând, pe respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, excluderea abuzurilor comise de poliţişti în societate, asigurarea respectării stricte a disciplinei de serviciu şi a legislaţiei. De asemenea, vom avea grijă de depolitizarea poliţiei, deoarece, cum spuneam mai sus, politizarea acestei structuri a adus prejudicii enorme societăţii. Totodată, poliţia va fi descentralizată. Noi avem programe speciale care prevăd crearea poliţiei comunitare. Aceasta va permite apropierea poliţiei şi a poliţiştilor de societate. Vom descentraliza structurile poliţieneşti, astfel încât poliţia comunitară să fie dependentă de MAI doar în problema conferirii gradelor, în problema elaborării unor strategii şi tactici de ansamblu. Cât priveşte ordinea publică şi combaterea criminalităţii, autorităţile locale cunosc cel mai bine aceste probleme. Toţi şefii de poliţie comunitară vor fi numiţi în funcţii în urma coordonării acestor candidaturi cu autorităţile pulice locale.

— În Bulgaria, pentru a combate corupţia din structurile vamale, au fost disponibilizaţi toţi vameşii, cei noi fiind angajaţi prin concursuri riguroase. MAI, fiind printre cele mai corupte structuri din R. Moldova, ar putea face uz de această experienţă?

— Desigur, combaterea corupţiei va deveni o activitate prioritară a noii conduceri a MAI. Deţinem informaţii veridice că au existat piramide complexe, în care erau implicaţi colaboratori ai poliţiei din diverse structuri şi de grade diferite. Aceste piramide au provocat consecinţe grave asupra societăţii. Acum încercăm să le desfiinţăm şi să reabilităm imaginea MAI.

— Cine vor fi viceminiştri de Interne?

— Acum aşteptăm de la Guvern aprobarea în funcţii a noilor viceminiştri. Este adevărat, sunt foarte mulţi pretendenţi. Pentru a fi corecţi, vom organiza un concurs intern pentru suplinirea acestor funcţii. După aprobarea structurii organizatorice a MAI, vom purcede la atestarea profesională a efectivului. Pentru funcţiile de conducere vom atrage persoane care au autoritate, sunt profesionişti, dar şi oneşti, au capacităţi organizatorice şi care nu fac parte din piramidele criminale despre care am vorbit mai sus, dar şi din alte structuri ilegale.

— Funcţiile de viceminiştri vor fi partajate politic?

— Nu, premierul Filat a recomandat ca funcţiile de viceminiştri, în toate ministerele, să fie suplinite de profesionişti.

— Tot mai frecvent sunt difuzate ştiri despre terenuri de cânepă, descoperite prin diverse localităţi ale R. Moldova. Pe de altă parte, în aceste localităţi se vorbeşte deschis că acest „business” este protejat de nimeni alţii decât şefii poliţiilor locale. Este aceasta una dintre piramidele la care v-aţi referit mai sus?

— Pe noi ne îngrijorează răspândirea în R. Moldova a substanţelor narcotice, de orice fel. Acum câteva zile, am convocat o şedinţă operativă cu factorii de decizie din Direcţia Antidrog. Apropo, acolo muncesc buni profesionişti. Vom face tot posibilul ca şi organele teritoriale să se implice în activităţile de contracarare a răspândirii narcomaniei. Desigur, vom insista să aflăm, în cazul plantaţiilor de cânepă, unde au fost şi cu ce s-au ocupat colaboratorii de poliţie din teritoriu atâta timp cât plantele au crescut până la înălţimea unui om. Cum de nu au depistat plantaţiile mai devreme? Cazurile de protecţie a unor astfel de afaceri vor fi descoperite şi investigate.

— Ce aţi mai reuşit să aflaţi despre dosarul „heroina”?

— Dosarul a fost remis spre examinare instanţei de judecată. În cazul în care vor apărea circumstanţe noi, dar astfel de circumstanţe, dovezi şi mărturii apar deja, ancheta ar putea fi reluată. Noi ne-am exprimat disponibilitatea să acordăm ajutor, deoarece mai sunt informaţii necercetate despre filiera respectivă.

— Gheorghe Papuc a fost sau nu implicat în acest „business”?

— Nu pot să mă pronunţ. Ancheta şi instanţa de judecată îşi vor spune cuvântul.

— V-aţi văzut cu ex-ministrul Papuc la minister? V-aţi strâns mâna?

— Da, înainte de a fi prezentat, am venit personal încoace şi am făcut un schimb de opinii. După ce am fost prezentat în faţa efectivului MAI, am dialogat despre diverse probleme. Ex-ministrul Papuc a predat toate bunurile pe care le deţinea. În acest sens, nu au fost probleme.

— Ce atmosferă aţi găsit în MAI?

— O parte din conducerea MAI aşteaptă schimbări şi sunt conştienţi de faptul că vor veni alţi viceminiştri în locul lor. Ei, probabil, sunt preocupaţi de activităţile de viitor. O parte dintre colaboratori, care ştiu că au fost implicaţi în afaceri dubioase, la fel sunt în aşteptare, presupunând că vor fi luate diverse măsuri. În general, însă, am găsit aici o echipă de profesionişti care este gata să-şi îndeplinească toate funcţiile. Mai mult decât atât, ei susţin ideea depolitizării MAI.

— Ce face viceministrul Valentin Zubic şi ce noutăţi au mai apărut în dosarul „killerului” lui Iurie Roşca?

— Sunt de puţin timp aici. Acum întreprind vizite în subdiviziuni şi discutăm despre felul în care va fi organizată activitatea MAI pe viitor. Le propun tuturor să se „dezlege” de orice legături politice sau de grup, pentru a se încorpora într-un cadru legal de activităţi. Le-am spus ferm că, de azi înainte, sunt obligaţi să se dezică de toate dependenţele suspecte, dacă vor să muncească aici. Dosarul „killerului” e din categoria dosarelor politice fabricate cu ajutorul fostei conduceri a MAI.

— Ce oferte aveţi pentru cel mai scandalos viceministru, Valentin Zubic?

— S-au spus destule la această temă. Este cert că în MAI vor fi numiţi viceminiştri noi, iar el nu se încadrează în această categorie.

— Ce a zis comisarul general de poliţie Chişinău, Vladimir Botnari, când i-aţi propus depolitizarea instituţiei?

— Am avut şi la CGP o întâlnire. Am înţeles că toţi sunt de acord cu cele recomandate de mine. Ne-am arătat disponibili de a colabora cu autorităţile publice locale, iar din acest lucru va avea de beneficiat societatea. De altfel, în cadrul MAI vom organiza o comisie specială care va examina evenimentele din aprilie. Vom studia minuţios toate acţiunile. Cum s-a întâmplat că poliţia nu a asigurat ordinea de drept? Din ce cauză poliţiştii au agresat cetăţenii, i-au maltratat, au utilizat alte metode inumane de tratare a persoanelor reţinute?

— Când aţi fost în vizită la CGP, aţi trecut prin „coridorul morţii”?

— Am fost în izolatorul de detenţie preventivă, care a fost transformat deja capital. Din punct de vedere sanitar şi funcţional, acest izolator e cu totul altul acum. Se încearcă respectarea, în limitele legii, a drepturilor persoanelor reţinute. Noi vom propune ca izolatoarele de detenţie preventivă să fie transferate în subordinea Ministerului Justiţiei, aşa cum e în toată lumea. Acest lucru va permite ca instituţiile în cauză să nu mai fie folosite în scopul reprimării persoanelor reţinute. Pe viitor, însă, cred că avem nevoie de o lege care ar obliga angajaţii structurilor de Interne să nu se implice în politică. De asemenea, pregătim un proiect de lege privind Statutul poliţistului. Fiecare angajat trebuie să-şi cunoască obligaţiunile, drepturile şi responsabilităţile.

— De unde veţi lua astfel de angajaţi?

— Din societatea noastră. Îi vom educa. Am fost la Academia de Poliţie, unde am vorbit că poliţiştii trebuie să fie cei care educă cetăţeanul în spiritul legii.

— De ce nu a fost posibil acest lucru în componenţa anterioară a MAI? Credeţi că dacă ministrul Papuc nu ar fi fost implicat politic, subalternii lui ar fi respectat principiul imparţialităţii şi echidistanţei?

— Sigur, conducerea oricărui minister, prin felul său de a fi, creează nişte reguli, nişte principii pe care, în condiţii normale, subalternii le respectă.

— Ce veţi face ca angajaţii MAI să fie integri, din punct de vedere moral?

— Cu părere de rău, nu doar AIE, ci şi organismele internaţionale au menţionat că structurile de drept din R. Moldova sunt afectate de corupţie, iar acest fapt influenţează procesul de integrare europeană. Una dintre condiţiile impuse de organismele europene, pentru acceptarea R. Moldova în UE, este combaterea corupţiei. Nu poate fi vorba de investiţii, de granturi, dacă societatea va continua să fie afectată de corupţie.

— Ce salariu are un poliţist?

— Depinde de funcţia pe care o deţine. Un începător are 2—3 mii de lei.

— În condiţiile unor astfel de salarii, cum poate fi desfăşurat procesul de decoruptibilizare a poliţiei?

— Sunt programe speciale în care ar trebui să fie încadrat, în primul rând, Parlamentul, în vederea adoptării unor legi adecvate, menite să sprijine combaterea corupţiei. Guvernul, ministerele, administraţia publică, dar şi întreaga societate trebuie să fie implicate în acest proces. Este important ca oamenii să aibă încredere în poliţie, ca să poată apela după ajutor. Sper ca liniile fierbinţi să funcţioneze eficient de acum înainte. Pentru combaterea corupţiei este importantă înlăturarea condiţiilor care o favorizează, reducerea birocraţiei, a tuturor piedicilor care stau în faţa cetăţenilor de bună-credinţă.

— Venind la MAI, aţi depus deja o Declaraţie pe venituri?

— Chiar astăzi completez formularul respectiv.

— Ex-preşedintele Voronin a declarat de mai multe ori că venirea comuniştilor la guvernare a exclus raketul din societate şi a contribuit la decriminalizarea R. Moldova. Până la urmă, R. Moldova arată mult mai criminalizată. Ce este mai simplu să excluzi: crima din stradă, cea exteriorizată, sau cea din cadrul instituţiilor de stat, care e camuflată?

— Doar naivii au crezut sau mai cred că aceste declaraţii ale ex-preşedintelui Voronin sunt adevărate. Cum putem vorbi despre decriminalizare, dacă numărul crimelor comise asupra vieţii cetăţenilor, crimele cu caracter grav sunt în continuă creştere? În R. Moldova, care este considerată una dintre cele mai sărace ţări din Europa, unde oamenii nu au un loc de muncă, au salarii mici sau sunt nevoiţi să plece de acasă la muncă în străinătate, sunt suficiente condiţii pentru prosperarea criminalităţii. Pe de altă parte, cum putem vorbi despre decriminalizare, dacă R. Moldova a fost calificată drept cea mai coruptă ţară din Europa în topurile prezentate de instituţii internaţionale competente?

— Va fi sau nu cercetat pentru corupţie şi abuzuri ex-preşedintele Voronin?

— Această problemă ţine de competenţa CCCEC. Există destule pârghii legale pentru a declanşa investigarea unor asemenea cazuri, chiar dacă e vorba de un ex-şef al statului.

— CCCEC trebuie să rămână o structură separată sau ar trebui trecută în componenţa MAI?

— Atâta timp cât ne confruntăm cu dezmăţul corupţiei, al crimelor economice, acest centru ar trebui păstrat ca o structură independentă. Misiunea CCCEC, desigur, nu ar trebui să fie cea de intentare a dosarelor penale în raport cu oponenţii politici. Cred că aceste instituţii ar trebui să se autosesizeze, să urmărească atent articolele publicate în presă care dezvăluie cazuri grave de corupţie. Mass-media este o bună sursă de informaţie. Dacă s-ar fi dorit, ar fi fost investigat de mult businessul cu produse din carne, importate prin regiunea transnistreană, situaţia de la Căile Ferate, afacerile cu peşte etc. E foarte mult de lucru în domeniul crimelor economice.

— La ce ziare este abonat MAI?

— Cele care ne-au venit astăzi sunt: KP, Trud, ZdG, Nezavisimaia Moldova, Moldova Suverană, Apropo…

— În ce relaţii vă doriţi să fiţi cu presa?

— Unul dintre principiile de activitate pe care ni le propunem este transparenţa activităţii ministeriale. Societatea trebuie să cunoască tot ce face MAI în domeniul combaterii criminalităţii. Vom susţine conferinţe de presă. Dacă vom fi criticaţi, vom fi atenţi la critici, deoarece critica te poate corecta, mai ales dacă e una obiectivă. Bunăoară, când am fost numit în această funcţie, unele posturi TV, aservite fostei puteri, au încercat să mă denigreze, comunicând informaţii false despre activitatea mea anterioară în cadrul acestui minister. De fapt, asta nu e presă şi nu merită atenţie…

— Ce s-a întâmplat în MAI în perioada preşedinţiei lui Voronin?

— De altfel, Voronin a făcut foarte multe pentru asigurarea tehnică a acestei instituţii. Comisariatele sunt dotate cu unităţi de transport, s-au făcut reparaţii în toate sediile. După 7 aprilie, s-a procurat echipament pentru brigada cu destinaţie specială.

— Dotările s-au făcut din cauza fricii de protestatari?

— Revolta societăţii a fost trezită de arestări ilegale, de dosare false, de alte fărădelegi. Protestele au fost declanşate de nemulţumirea oamenilor, acumulată ani de zile în suflete. Concentrarea organelor de drept pe a sluji o formaţiune politică acumulează energie negativă în societate. Manifestanţii din aprilie au fost paşnici, iar poliţia poartă întreaga vină că nu le-a asigurat tinerilor dreptul la proteste paşnice. Nu ştiu dacă fosta conducere a MAI a recunoscut acest lucru.

— Cine erau persoanele pregătite special să provoace lumea la acte de violenţă?

— În cadrul anchetei pe care o vom desfăşura, urmează să stabilim acest lucru.

— Cine erau persoanele îmbrăcate în civil, care arestau oamenii în plină stradă?

— S-a constatat că cei care reţineau persoane în plină stradă erau colaboratori de poliţie, îmbrăcaţi în civil.

— Sunt feciori de poliţişti cei care au arborat drapelele pe sediul Preşedinţiei şi al Parlamentului?

— Am primit o sesizare din partea ex-procurorului general, Valeriu Gurbulea. Textul conţine numeroase obiecţii venite din partea societăţii civile, a organismelor internaţionale. MAI ar trebui să intervină, dar, în sesizare, lipsesc cu desăvârşire fapte demonstrate de urmărirea penală. Mă voi pronunţa la acest subiect doar după ce Procuratura va prezenta date elocvente despre cei care au torturat cetăţenii. Voi stabili şi cauzele din care conducătorii structurilor de forţă nu s-au implicat în acest proces.

— Puteau să dispară documente importante, după 7 aprilie?

— Desigur.

— Unii şefi de poliţie au primit decoraţii şi au fost avansaţi în grad, după evenimentele din 7 aprilie. Astfel, fosta conducere a apreciat capacitatea de reprimare a acestora. Pot fi retrase aceste distincţii?

— Legislaţia permite acest lucru. Este suficientă o iniţiativă a MAI în acest sens.

— Este posibil să fie identificaţi ucigaşii lui Valeriu Boboc?

— Este posibil şi vom întreprinde toate acţiunile pentru a-i descoperi.

— Ce aţi mai aflat despre protestele pensionarilor, desfăşurate acum câteva zile în centrul Chişinăului?

— Aceste proteste sunt organizate de forţe distructive. A fost găsit un pretext, majorarea tarifelor, care, de altfel, a fost o decizie inevitabilă. Bătrânii din stradă sunt manipulaţi de persoane care fac parte din organizaţiile naţional-bolşevice, care îşi propun destabilizarea situaţiei din R. Moldova. Maia Laguta, Rîbacov, Nazarenco, Lagutin – sunt doar câteva nume care instigă bătrânii la acţiuni de protest. Am documentat activitatea lui Valeri Garev, ex-viceministru de Interne, acum lider al unei organizaţii de veterani, care a dorit să se alinieze protestatarilor, dar nu a fost acceptat.

— Credeţi că astfel de acţiuni s-ar putea extinde în toată republica?

— Cred că nu, deoarece majoritatea cetăţenilor înţeleg corect ceea ce se întâmplă acum în R. Moldova. Mai mulţi vor beneficia de compensaţii nominale şi consideră echitabilă această decizie.

— În perioada Papuc, ministrul decidea totul la Interne sau avea şi vreo opoziţie?

— Aici a funcţionat o verticală şi lucrurile mergeau strună. Am întrebat mai mulţi conducători dacă ar fi fost posibil ca, în urma evenimentelor din 7 aprilie, să nu fie devastate sediile Parlamentului şi al Preşedinţiei. Toţi mi-au răspuns: s-a putut, dar nu s-a dorit. Au fost mai multe implicări care au împins tinerii la limită. De altfel, sunt foarte mulţi colaboratori MAI oneşti, care vor să muncească în limitele legii.

— Cu salarii mici?

— Cu salariile pe care le avem.

— De altfel, ce salariu aveţi dvs.?

— Încă nu l-am primit, vreo 8 mii de lei. Dar, având grad de general, fiind cavaler al Ordinului Ştefan cel Mare şi Sfânt, participant la război, eu primeam aproximativ aceeaşi remunerare.

— Ce aţi făcut în cei 8 ani de guvernare comunistă?

— Am avut ore la Universitatea Tehnică din Moldova, unde am predat Dreptul. Am devenit conferenţiar universitar, prin votul unanim al colegilor mei. Am învăţat studenţii să fie receptivi la tot ce se întâmplă în societate. Să fie oneşti şi să lupte pentru dreptatea lor. Am de la ei mai multe mesaje, din care îmi este clar că am educat adevăraţi patrioţi, care nu au avut frică să se pronunţe în sprijinul valorilor democratice.

— Vă mulţumim.