INTERVIU: „Aş pleda mai mult pentru o formare europeană a procurorilor în R. Moldova”

Interviu cu Diana Scobioală, directoare executivă a Institutului Naţional al Justiţiei, conferenţiar universitar, doctor habilitat în drept

— De ce aţi decis să candidaţi pentru această funcţie?

— Este eterna întrebare pentru acei care îndrăznesc să facă ceva. Observ de ani de zile că această întrebare nu le este adresată celor pe care nu-i interesează nimic şi care nu aspiră la nimic. Nu sunt nici judecător, nici procuror, dar de ani buni particip la formarea juriştilor de la noi în cadrul Facultăţii de Drept a USM, sunt specialist în drept internaţional, cunosc standardele internaţionale în domeniul justiţiei şi ele îmi sunt la inimă. Am făcut o carieră academică timp de 17 ani neîntrerupţi. Am în spate şi o carieră de funcţionar public, care mi-a furnizat abilităţi manageriale. Am fost reprezentant al statului în structurile interguvernamentale ale Consiliului Europei pe segmentul cooperării juridice şi justiţiei. Am fost şi sunt formator la INJ în domeniul Convenţiei europene a drepturilor omului şi jurisprudenţei Curţii Europene. Sunt membru al Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Toate acestea mi-au formatat şi alte viziuni asupra formării judecătorilor şi procurorilor, ceea ce mi-a motivat intenţia de a candida la postul de director executiv al INJ.

— Ce le spuneţi în primul rând studenţilor proaspăt admişi la INJ?

— Ceea ce le spun audienţilor ori de câte ori intru în auditoriu în calitate de formator: că ei sunt cei care trebuie să schimbe percepţia societăţii asupra sistemului judiciar din R. Moldova. Că justiţia nu doar trebuie făcută, dar văzută evident ca fiind făcută. Audienţii sunt cheia reuşitei noastre şi tot ei vor fi eşecul nostru dacă percepţia nu se va schimba. Prin urmare, ei sunt prioritatea noastră, şi administraţia INJ şi formatorii le stau la dispoziţie.

— INJ e în perioada examenelor de absolvire. 15 candidaţi la funcţia de judecător şi 20 de candidaţi la funcţia de procuror au susţinut proba scrisă. Ce rezultate au înregistrat?

— Deocamdată, unii audienţi mai pot să conteste notele primite la primul examen. Pot spune doar că, faţă de anul trecut, candidaţii la funcţii de procuror arată rezultate mai slabe, iar candidaţii la funcţii de judecător – invers. Dar vreau să ştiţi că rezultate mai slabe la noi înseamnă în jurul notei 8, ceea ce este o apreciere destul de înaltă.

— Se copiază, uneori, la examene? Cum?

— Vă referiţi, probabil, la examenele de admitere, care trezesc interesul jurnaliştilor de mai multe ori. Ei bine, vreau să menţionez faptul că membri ai comisiei de admitere nu sunt angajaţi ai INJ, cum se întâmplă să creadă unii neiniţiaţi. Doar secretara comisiei este din partea Institutului, la propunerea directorului executiv al acestuia. Membri ai comisiei sunt câte un reprezentant din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi Procuraturii Generale, dar şi trei membri propuşi de Consiliul INJ, care de asemenea sunt reprezentanţi ai diferitor instituţii din sistemul de justiţie. Dintre cei cinci membri, Consiliul INJ numeşte preşedintele.

Iniţial, o altă comisie, din formatori ai INJ, pregăteşte biletele la proba orală şi testele la proba scrisă, cu 24 de ore înainte de începutul examenelor. E imposibil să copiezi, mai ales că, în timpul examenului la proba scrisă, care constă din 100 de întrebări în domeniul drept civil şi procesual civil, drept penal şi procesual penal, în fiecare sală sunt prezenţi ca supraveghetori doi reprezentanţi din partea INJ şi un membru al comisiei de examinare. Iar la proba orală tematicile sunt plasate pe site-ul INJ cu mult înainte de examenele de admitere.

Din câte ştiu, până acum nu au fost cazuri de copiere în timpul examenelor. Vă spun că nu este vorba de un examen la BAC, ci de un examen la INJ, la care participă oameni deja maturi, cu studii superioare, cu experienţă de viaţă…

— Când va începe admiterea pentru alt an de studii?

— De obicei, pentru admitere la INJ, perioada de depunere a dosarelor este 1 iulie – 1 august. Examenele încep în septembrie, iar studiile – la 1 octombrie. În fiecare an, numărul de locuri scoase la concurs ni-l oferă Consiliul Superior al Magistraturii şi Consiliul Superior al Procurorilor, conform necesităţilor sistemului prognozate pentru anii viitori.

— În ce condiţii are loc admiterea? Studiile?

— Sper să se întâmple asta în condiţii de entuziasm susţinut de transformările pe care le efectuăm în prezent. După ce clădirea instituţiei a fost supusă unor reparaţii, am obţinut mai multe săli de studiu şi acum intenţionăm să le modernizăm interiorul pentru a crea în ele o atmosferă de creaţie. Punem la dispoziţia audienţilor o bibliotecă mult mai largă, cu calculatoare care au acces la internet, la „MoldLex”. Optimizăm acum curriculumurile, planul de învăţământ, pentru a pune accent pe activităţile practice. Vom supune unei noi evaluări formatorii INJ. În urma evaluărilor, dar şi la sugestia audienţilor, din acest an, modificăm planul de învăţământ, şi stagiul de practică nu va mai avea loc vara, atunci când prin judecătorii şi procuraturi lumea merge în vacanţă, ci se va desfăşura în ultimul semestru de studii, după care audienţii vor reveni la INJ să susţină examenele de absolvire. Schimbări vor fi mai multe, inclusiv în activităţile extracurriculare ale audienţilor. Vrem să-i mobilizăm în activităţi ştiinţifice, de cercetare şi chiar culturale.

— Am avea sau nu nevoie de un procuror european în R. Moldova?

— Greu de zis. Toţi elogiază incoruptibilitatea administraţiei şi justiţiei chineze, dar nimănui nu i-a venit ideea să invite un procuror general chinez în R. Moldova. Aş pleda mai mult pentru o formare europeană a procurorilor în R. Moldova, şi aici intru deja în jurisdicţia INJ, la care avem de lucrat.

— „Limba română. Elemente de gramatică. Dificultăţi, ezitări, confuzii”, este denumirea unui curs organizat la INJ. Cum a fost perceput acesta de magistraţi? De ce, totuşi, hotărârile de judecată sunt doldora de greşeli?

— Mai întâi, vreau să concretizez că este vorba de un curs de instruire la distanţă propus grefierilor, curs lansat de Şcoala Naţională de Grefieri din România, instituţie care a venit cu iniţiativa unei colaborări cu IINJ din R. Moldova. Ne-a bucurat această propunere a Şcolii Naţionale de Grefieri din România, parvenită prin scrisoarea nr. 2661 din 10.11.2014 pe adresa Consiliului Superior al Magistraturii. Cu ocazia întâlnirii prilejuite de inaugurarea Palatului de Justiţie din Iaşi, la 27 septembrie 2014, partea română a propus, ca o primă iniţiativă de colaborare, participarea grefierilor din R. Moldova la cursul de instruire la distanţă „Limba română. Elemente de gramatică. Dificultăţi, ezitări, confuzii”.

Acest curs este necesar anume grefierilor, care întocmesc procesele-verbale ale şedinţelor de judecată, totuşi, în urma mai multor solicitări, lista beneficiarilor a fost extinsă şi pentru alte categorii de specialişti, inclusiv asistenţii judiciari care pregătesc proiectele hotărârilor judecătoreşti. Cursul s-a desfăşurat în perioada 24 noiembrie 2014 – 21 ianuarie 2015 şi s-a bucurat de mult succes. Dintre participanţi, 35 au promovat testul final şi le vor fi înmânate certificate odată cu apropiata vizită a reprezentantului Şcolii Naţionale de Grefieri (ŞNG) din Bucureşti la INJ din Chişinău. Tot atunci, având în vedere interesul faţă de acest subiect, vom examina posibilitatea unei noi runde de instruire în domeniu.

Apropo, despre colaborarea cu partea română. Anul trecut, INJ a semnat un acord de colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii din Bucureşti, iar recent – un acord de colaborare cu ŞNG, acordurile propunând largi posibilităţi de interacţiune, inclusiv în domeniul e-learning. Bunăoară, acum INJ şi ŞNG au acces reciproc pe platformele de instruire la distanţă şi nu există impedimente la acest capitol.

— Totuşi, ce facem cu numeroasele greşeli de limbă şi stil din hotărârile judecătoreşti?

— Este regretabil dacă, după cum spuneţi, în hotărârile judecătoreşti se întâlnesc multe greşeli gramaticale sau lingvistice. Sigur, ele sunt scrise nu de specialişti în limba română; în plus, ştiţi că abia ne debarasăm de reminiscenţele unei perioade în care limba română era o cenuşăreasă la ea acasă. Să sperăm că, pe parcursul renovării sistemului de justiţie cu cadre noi, tinere, care au studiat într-o limbă română cât-de-cât corectă şi au avut acces nelimitat la cărţi şi emisiuni în limba română, lucrurile se vor îmbunătăţi şi la acest capitol. Oricum, la INJ, în cadrul instruirii iniţiale, se acordă o atenţie deosebită şi utilizării corecte a limbii române.

— Sunteţi fiica vicepreşedintei Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ de la Curtea Supremă de Justiţie, Iulia Sârcu. Presa a scris că această circumstanţă ar fi fost decisivă la alegerea dvs. în funcţia de director executiv al INJ. S-a mai scris că unor potenţiali candidaţi li s-a sugerat să nu vă stea în cale şi să renunţe la acest concurs. Aveţi ceva de replicat?

— Da, sunt fiica Iuliei Sârcu, şi aici nu am nimic de replicat, doar îi mulţumesc Domnului de această „întâmplare”. Ciudat că presa nu a pomenit de această „circumstanţă decisivă” în procesul altor alegeri şi reuşite din cariera mea, de altfel reflectate în CV, plasat pe site-ul INJ (www.inj.md), de exemplu la alegerea în cadrul biroului Comitetului European pentru Cooperare Juridică 2 mandate consecutiv, sau la decernarea titulaturii de Profesorul anului 2012. Interesant, dacă nu aş fi fost fiica Iuliei Sârcu, CV-ul meu ar fi fost suficient de consistent pentru această funcţie? Pentru cei „descurajaţi” să participe la concurs nu am decât regrete că nu au fost suficient de perseverenţi pentru a candida.

— Sunteţi membră a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor din cadrul CSM. Cum vi se par, obiectiv, performanţele magistraţilor?

— Până la activitatea în Colegiu aveam aceeaşi percepţie faţă de sistemul judiciar ca şi majoritatea din societatea civilă. Dar trebuie să recunosc că percepţia s-a schimbat. Meseria este dificilă, complexă, solicitantă. Timp de doi ani am văzut toate instanţele din republică. Am asistat la numeroase şedinţe de judecată. Am văzut condiţiile în care muncesc magistraţii, volumul de lucru şi trebuie să recunosc, obiectiv, că marea majoritate sunt cu adevărat buni şi fac faţă meseriei. De asemenea, recunosc, fără a jigni pe nimeni, că foştii noştri audienţi se deosebesc. Sunt bine instruiţi, dinamici. Dacă cedează ratei de soluţionare, atunci câştigă teren la criteriul calităţii actului de justiţie. şi asta bucură, pentru că acestea sunt totodată şi performanţele noastre.

— Tema tezei dvs. de doctor habilitat e „Esenţa şi efectele actului jurisdicţional internaţional”. Ce aţi descoperit nou la acest subiect?

— Să descopăr?! Glumiţi! De la romani încoace totul în drept a fost deja descoperit! Pentru asta trebuia să fac teză în fizică cuantică. În drept, noi formulăm propuneri şi recomandări care ar produce impact în sistemul juridic intern, iar dreptul internaţional tolerează cu greu aceste propuneri şi recomandări. Am îndrăznit doar să propun contururile unei noi ramuri a dreptului internaţional şi să critic o poziţie clasică, bine înrădăcinată în conştiinţa juridică internaţională.

— Actualul ministru de Interne, Oleg Balan, a fost consultantul dvs. ştiinţific. Cât de pregătit este sub aspect profesional şi în ce fel de relaţii aţi rămas după susţinerea tezei?

— Oleg Balan este o somitate în mediul academic, şi nu doar în cel din R. Moldova. Este profesor respectat în România, Ucraina, Rusia. Nu cred ca există în lume ministere de interne care să se poată lăuda cu un doctor habilitat în drept internaţional şi profesor universitar pe post de ministru. Şi să nu credeţi că nu ar avea pregătirea cuvenită în ale afacerilor poliţieneşti. A făcut Academia de Poliţie la Bucureşti, a fost şi decan la Academia de poliţie din Chişinău. Este dur, dar corect. Pot spune că prezenţa dumnealui în cadrul MAI foarte curând se va face simţită.

Cu domnul profesor poţi avea doar relaţii bune sau să nu le ai deloc. Nu acceptă compromisuri „nesănătoase” şi nu tolerează lipsa de profesionism şi dezordinea.

— Nimeni nu neagă că există mafie şi corupţie în justiţie. Cum funcţionează acestea?

— Mafie e prea mult spus pentru o ţărişoară ca a noastră, dar corupţie, din păcate, mai există. Probabil funcţionează aşa ca în toată lumea.

— Cum poate fi combătută corupţia în educaţie?

— Simplu. Minimalizând riscurile, prin majorare de salarii învăţătorilor şi profesorilor. Bucură faptul că formatorii în cadrul INJ sunt bine remuneraţi pentru munca prestată şi, sper, noul proiect de modificare legislativă supus? Parlamentului să nu afecteze acest status quo. În cadrul instituţiei noastre nu au fost semnalate cazuri de corupţie.

— De ce majoritatea absolvenţilor INJ vor să muncească neapărat la Chişinău şi fac orice pentru a obţine un loc în capitală?

— Pe de o parte, din raţionamente absolut fireşti: aici fierbe viaţa, inclusiv cea juridică. Dar ei ignoră reversul monedei. Volumul de lucru este triplu în comparaţie cu cel din zona „extra-capitală”. De asta m-am convins în Colegiul de evaluare. Dacă rata de soluţionare a cauzelor în Chişinău variază în medie între 800-900 de dosare pe an, atunci în raioane ea oscilează între 200—300 de dosare.

— Cum sunt testaţi la integritate viitorii judecători şi procurori care îşi fac studiile la INJ?

— Nicicum. La INJ ei dobândesc competenţele şi abilităţile necesare exercitării funcţiei. Urmează cursuri de etică şi deontologie. Testul urmează după absolvire. Dar poate că e cazul să facem şi noi ceva în acest sens. Tocmai mi-aţi dat o temă de reflecţie…

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.