(Video) Interviu cu Andrei Năstase: „25 de ani de sacrificiu e prea mult pentru o țară ca a noastră”

Interviu cu Andrei Năstase, președintele Partidului DA

— Cum s-a decis, până la urmă, ca PAS, PDA și PLDM să participe cu un candidat comun la prezidențiale?

— Ideea de a avea un candidat comun a fost lansată de mine și de platforma pe care o reprezint încă pe 4 martie, când Curtea Constituțională, prin decizia sa neconstituțională, a decis că președintele trebuie ales prin vot universal. Am promovat această inițiativă fiind conștienți că participarea forțelor antioligarhice, sănătoase, reformatoare cu mai mulți candidați în acest scrutin ar crea circumstanțe favorabile pentru Plahotniuc și regimul său de a trece în turul doi cu un candidat servil. De aceea am și făcut apel către forțele antioligarhice să coalizeze pentru a identifica o soluție bună pentru R. Moldova – un candidat care ar reprezenta un număr cât mai mare de cetățeni. Am venit și cu un exemplu în acest sens. A fost Kostunița în Iugoslavia atunci când 18 partide au făcut front comun, l-au înaintat pe Kostunița și, în consecință, regimul lui Miloșevici a căzut.

— E o decizie finală? Nu se mai poate reveni la ea?

— Un cuvânt spus trebuie respectat. Cât mă privește, eu îmi respect cuvântul și voi ține cont de ceea ce am declarat. Sper că și ceilalți semnatari ai declarației îşi vor respecta promisiunile. Acum e mai important să înțelegem ce facem cu țara, nu cu partidele noastre.

— Lista partidelor care au decis să participe cu un candidat comun este deschisă? Pot veni și alții? Negociați și cu alte partide?

— Am și declarat că sunt dispus și comunic în continuare și cu reprezentanții altor partide. Cei din PLDM și PAS nu au fost împotrivă, deci, putem spune că poarta rămâne deschisă și pentru alte forțe care susțin ideea unui candidat unic.

— Care sunt aceste partide?

— Putem vorbi cu PLR, care a abordat problema cesionării aeroportului… Sunt și alte partide, sunt 43 de partide în R. Moldova, multe doar pe hârtie, dar în societate sunt și oameni cu care se poate discuta, nu neapărat din partide. Se poate discuta și cu entități civice care ar veni și ar sprijini ideea.

— Dar cu Renato Usatîi?

— Renato Usatîi (Partidul Nostru) a declarat că vor avea un candidat la Președinție. Ne-am bucura dacă dânsul ar renunța la acest plan, dar ei vor decide cum vor proceda. Personal sunt dispus la un dialog cu toți cei care vor schimbarea în bine în R. Moldova.

— S-a decis cine va fi candidatul comun al PAS, PDA și PLDM?

— Nu s-a decis. Din start, am renunțat la ideea identificării unui alt candidat, fiind convinși, inclusiv de studiile făcute până acum și de anumiți experți, care susțin că e prea târziu… Dacă ținem cont și de faptul că presa de la noi, în mare parte, este aservită, astfel încât un candidat mai puțin cunoscut să recupereze din scorul pe care-l înregistrăm noi cu doamna Sandu. Așa am decis că va participa unul dintre noi, iar celălalt va trebui să sprijine candidatul comun.

— Inițial veți participa în campanie ambii, după care unul se va retrage în favoarea celuilalt? Care-i planul?

— Am spus că vom merge până într-un anumit punct, atunci când va permite legislația să anunțăm candidatul. Mai ținem cont și de faptul că guvernarea nu și-a înaintat deocamdată un candidat. E important, după mine, nu atât procesul, cât finalitatea, care ar trebui să fie accederea în turul doi a candidatului forțelor antioligarhice și, un al doilea pas, victoria în alegeri. Acest succes ar însemna o apropiere de parlamentare și scoaterea statului din captivitate.

— Cum se va stabili cine-i candidatul?

— Vor fi sondaje, studii, iar ponderea cea mai mare o va avea opinia populației R. Moldova.

— Cum va fi calculată această opinie, care ar putea fi subiectivă?

— Sondaje, studii, focus grupuri… Cred că ar fi bine să utilizăm cât mai multe mecanisme, să le cumulăm, ca să ajungem la un rezultat cât se poate de elocvent.

— Dacă în turul doi ar intra candidatul „antioligarhic”, așa cum îl numiți, pe de o parte, și Igor Dodon, pe de altă parte, pe cine ar sprijini Renato Usatîi?

— În mai multe rânduri Usatîi a declarat că Dodon ar juca la două capete. Acum nu pot să spun ce ar face Usatîi. Dânsul a spus că, în ce mă privește, m-ar susține, dar eu cred că despre asta trebuie să fie întrebat anume Usatîi.

— Dar această intenţie a lui Usatîi, de a vă acorda un vot de încredere, v-ar face mai mult rău sau bine?

— În general, judec fără a ţine cont prea mult de opinia liderilor. Pe mine mă interesează sprijinul popular. Dacă sprijinul pe care mi-l acordă Usatîi în declaraţii publice s-ar materializa şi în sprijin popular, ar fi bine.

— Dar acum sondajele ce spun? Care-i scorul Maia Sandu-Andrei Năstase?

— Mă bazez pe două sondaje, cele din aprilie și mai, sondaje bune, care ne plasează într-o poziţie aproximativ egală. În unul eram în faţă, în altul suntem pe poziţii egale. Au fost şi alte sondaje, dar acelea au fost trucate, fiind comandate de Plahotniuc şi tirajate la maximum pentru a influenţa opinia publică. Ţin cont de sondajele făcute de instituţii credibile, dar cele mai importante opinii, de care țin cont, sunt cele pe care le aflu când merg în teritoriu, când mă întâlnesc cu oamenii în satele, în oraşele republicii. Acolo simţi pulsul societăţii. Pe asta mă bazez cel mai mult.

— Oricum, sunt opinii subiective. Şi Maia Sandu ar putea spune că are susţinere pentru a fi desemnată candidat… Un eventual scandal ar fi în defavoarea ambilor…

— Nu sunt omul scandalului. Sunt cel care a considerat mereu că trebuie să ne consolidăm. Sunt sigur că vom depăşi şi aceste animozităţi, dacă vor apărea. De aceea am şi spus că ar fi bine să utilizăm mai multe mecanisme și nu doar un singur sondaj.

— O întrebare directă: aţi fi gata să renunţaţi la statutul de candidat?

— Am spus deja. Dacă cineva va avea un sprijin popular mai mare decât mine şi dacă asta ar fi în interesul R. Moldova – voi renunţa. E importantă voinţa fiecăruia dintre noi, şi noi, Maia Sandu și eu, am exprimat-o, ne-am exprimat disponibilitatea de a ne sprijini unul pe altul atunci când unul dintre noi ar avea un scor mai bun.

— Pe de altă parte, se zvoneşte că alegerile prezidenţiale ar putea fi suspendate. Ar fi posibil?

— Într-un stat capturat, în care domneşte dictatura şi nu legea, orice-i posibil. Pornesc de la ideea că avem instituţii internaţionale care veghează acest proces, care monitorizează… Și Comisia de la Veneţia s-a exprimat asupra a ceea ce se întâmplă în ultimul timp. Personal sunt încrezător că aceste alegeri ar trebui să aibă loc. Anularea lor ar fi un afront adus populaţiei R. Moldova, care, în proporţie de vreo 93%, şi-a dorit alegerea preşedintelui prin vot direct.

—Totuși, excludeţi total acest scenariu?

— Nu exclud. Dimpotrivă. Într-un stat captiv, în care instituţiile funcţionează la discreţia lui Plahotniuc, te poţi aştepta la orice, inclusiv la scoaterea din cursă a unor candidaţi, distrugerea mediatică a altor candidaţi. De ce nu, în ultimă instanţă, şi la anularea alegerilor.

— Dacă nu câştigă cel pe care se mizează sau în ce condiţii?

— Să nu credeţi că Plahotniuc îşi poate permite să câștige un candidat din afara cercului său de interese. De aceea, el va face tot posibilul ca să nu permită acest lucru. Cel puţin cât mă priveşte, Plahotniuc intenţionează să nu mă admită în alegeri, iar dacă mă admite, doar cu condiția ca să nu pot câştiga, fraudând alegerile. Se teme, se teme ca de moarte. Plahotniuc înţelege foarte bine că, dacă scoatem preşedinţia din captivitatea sa, rămâne un singur pas până la detenția sa.

— Cum poate pune preşedintele pe cineva la puşcărie, în condițiile în care, teoretic, procuratura e apolitică?

— Un preşedinte poate face multe, aşa cum s-a întâmplat în România, de exemplu, care tot este un stat cu putere semiprezidenţială. Acolo Băsescu a creat DNA-ul şi astăzi sunt rezultate. Şi dl Băsescu, şi fratele său au fost vizaţi în anchetele DNA. Deci, se poate face, dacă există voinţă politică. Să nu uităm că anume când vorbim despre procuratură (spuneaţi că nu are tangențe cu politicul), ba da, într-un stat capturat procuratura e aservită politic. Avem acordul de partajare, prezentat de Ghimpu, în care găsim dovada distribuirii politice a procuraturii. De altfel, potrivit noii legi a procuraturii, președintele e implicat în desemnarea procurorului general.

— Și dacă s-ar modifica Constituţia?

— Dacă s-ar modifica Constituţia? Când vorbim de Constituţie, preşedintele e cel care ar putea iniţia un referendum şi, de ce nu, valorificând cele 400 mii de semnături colectate de Platforma DA.

— Se tot vorbeşte că, în SUA, ar fi iniţiată o anchetă împotriva lui Vlad Plahotniuc. Cum credeţi, jurist fiind, cât de verosimilă este această versiune, dat fiind că Ambasada nu a confirmat şi nu a infirmat existenţa unei anchete. Niciun stat nu poate investiga pe cineva în afara propriilor frontiere…

— Nu-i adevărat. Poate investiga. Faptul că Ambasada şi Departamentul de Justiţie din SUA nu au confirmat și nici nu au infirmat, pentru mine constituie un semnal pozitiv, or, dacă nu ar fi existat o anchetă, ar fi spus: domnilor, vă rugăm, nu faceţi speculaţii. Nu există niciun fel de anchetă. Ieri, un important formator de opinie din SUA a făcut declaraţii tranşante în acest sens, afirmând că există o anchetă în care-i vizat Plahotniuc. Nu aş vrea să continui, deoarece nu am o comunicare directă cu instituţii din SUA, ca să ştiu exact la ce etapă-i ancheta, dar sunt încrezător că ancheta va avea o finalitate, deși durează.

— Care poate fi finalitatea?

Bunăoară, există precedentul deconspirării lui Plahotniuc la Londra, ca şi beneficiar al atacurilor raider. Această cauză a și fost transmisă Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Cât priveşte SUA, instituţiile de drept americane sunt în drept să investigheze atunci când este vorba chiar doar de valuta americană, nemaivorbind de banii contribuabililor. În cazul nostru, banii furați de la Banca Naţională, de la băncile comerciale, sunt şi bani ai contribuabililor americani şi europeni. Iată de ce demersul meu faţă de DNA vine să impulsioneze instituţiile internaţionale să investigheze furtul miliardului. În R. Moldova, instituţiile care ar fi trebuit să prevină acest furt sunt captive. Acestea declară cu seninătate şi obrăznicie că au cunoscut despre furt, orice investigaţie internaţională pentru ei fiind beletristică.

— Să trecem la alt subiect. Anterior aţi organizat proteste, aţi anunţat noi proteste acum, şi v-aţi asociat cu Igor Dodon şi Renato Usatîi, doi politicieni cunoscuţi ca fiind pro-ruşi. Din câte îmi dau seama, alegătorii Platformei DA sunt în special pro-europeni, care vor în UE. Nu este în defavoarea dvs., ca partid cu votanți în mare parte pro-europeni, această asociere?

— Întâi de toate, haideţi să nuanţăm lucrurile. Nu ne-am asociat cu nimeni. Platforma DA, de la apariţie şi până în prezent, face tot posibilul ca societatea să se consolideze, să se detașeze de tot ce ne dezbină şi să se unească în jurul unei idei naţionale. Această idee a fost în permanenţă scoaterea statului din captivitate şi punerea ţării pe făgaşul normalităţii. La protestele din 2015, noi am ieşit în stradă în număr cât se poate de mare. Pe atunci, Platforma DA nu era o entitate politică. Protestatarii au ieşit indiferent de apartenenţa politică. Au existat şi susţinători ai PLDM, şi ai PL, și de la PD. Erau și de la Partidul Nostru, și de la Partidul Socialiştilor… Când este vorba de proteste, ne interesează societatea şi nu tot felul de alianţe. Când vom ajunge în politică, când vom ajunge în Parlament, vom vorbi şi despre alianţe. De altfel, noi niciodată nu am renunţat la protest ca unul din mijloacele democratice din arsenalul nostru. De fiecare dată am rămas în PMAN, chiar şi pe 24 aprilie, când cineva şi-a găsit ca scuză Floriile. Vom continua. Am spus că salutăm faptul că demersurile noastre sunt susţinute acum şi de Partidul Nostru. Dacă întreaga societate va înţelege că nu putem admite ca miliardul furat să fie pus pe umerii noştri, un protest comun în această chestiune poate fi făcut cu toate forţele.

— Au mai fost proteste, dar acestea nu s-au finalizat cu vreun rezultat așteptat de protestatari: demisia guvernării și Plahotniuc la puşcărie…

— Dacă vorbim de demisia guvernării, ea chiar s-a produs, doar că a fost făcută de Plahotniuc. Când spuneţi că nu s-au obținut rezultatele scontate, cum să nu? Dacă, pe 3 mai, nu ar fi fost acel mare protest, Gaburici, probabil, ar mai fi semnat o hotărâre de guvern secretă cu privire la încă 7 milioane (probabil a vrut să zică miliarde, n.r.). Dacă nu ar fi fost mitingul din 3 mai, nu cred că am mai fi aflat despre Raportul Kroll, făcut public două zile mai târziu.

— Oricum, rezultatul final era demisia guvernării, Plahotniuc la puşcărie, toată lumea scanda asta…

— Nu doar Plahotniuc la pușcărie, ci şi Filat… Iată că pe unul îl avem la puşcărie, a mai rămas unul.

— Ca jurist, ne puteți spune de ce poate fi învinuit Plahotniuc? În baza căror capete de acuzare, în condițiile în care el doar nu face nimic cu mâna sa?

— De cea mai gravă crimă comisă împotriva poporului, uzurparea puterii în stat.

— Ce probe există în acest sens?

— Vom avea și probe, vom avea de toate, dacă instituțiile care trebuie să se ocupe de asta vor investiga și le vor acumula. Putem vorbi acum despre un dosar contra lui Plahotniuc dacă Procuratura este aservită? E o chestiune de notorietate, ce nu trebuie demonstrată. Mai pune cineva la îndoială faptul că Ministerul de Interne este aservit lui Plahotniuc? Uitați-vă ce face ministrul, cum dă indicații să se fabrice dosare.

— Dacă se schimbă puterea, oamenii ăștia cum vor acumula aceste probe? Or, ei, așa cum spuneți, lucrează pentru Plahotniuc?

— Trebuie scoase din captivitate cele două instituții…

— Și angajații vor putea fi echidistanți după asta?

Sigur că da, or, dacă un procuror va fi incorect, va fi anchetat de altul. Va exista voință politică la nivelul Președinției. Ar trebui apropiate parlamentarele, pentru a da libertate și Legislativului.

— Ce spuneți azi dvs., în 2009, spuneau PLDM, PD și PL. Ei ziceau că, venind la guvernare, Voronin și alții vor ajunge la pușcărie. Până la urmă, nu s-a întâmplat nimic…

— Dar de ce spuneți asta? Cei care promiteau, au făcut târg cu Voronin. Personal, nu voi face niciodată târg nici cu Voronin, nici cu Plahotniuc, deoarece mai presus de orice e interesul public, interesul național. Nu mă interesează tot felul de târguri în spatele cărora ar sta îmbogățirea personală, fortificarea partidului, preluarea autoritară a puterii. Ar trebui analizate și persoanele care fac declarații. Nu ar fi corect să comparăm tot timpul și să spunem, dle, au făcut-o alții, o vei face și tu. Ar trebui analizate și faptele făcute în perioada în care nu eram nici la guvernare, nici în politică, nici în opoziție.

— Să presupunem că vine Plahotniuc și vă propune că poate organiza ca Victor și Viorel Țopa să fie scutiți de condamnări. Ar putea avea loc un asemenea târg?

— Niciodată. Nu fac târg cu Plahotniuc la nicio temă. Victor și Viorel Țopa nu au nevoie de târguri, ci de o justiție corectă. Ei acum sunt la CtEDO și e bine să-și rezolve problemele acolo. Am mai spus: niciodată acești oameni nu vor apela la serviciile mele, de niciun fel, pentru că eu nu mai sunt avocatul lor, ci al propriei mele persoane și a entității pe care o reprezint. Vreau să fiu, în momentul de față, avocatul poporului meu.

— Deci, ați renunțat la clienții dvs., Țopa?

—Nu am renunțat, dar nu mai sunt avocat. Din 13 decembrie 2015, îmi este suspendată licența. Acum nu mai sunt avocat și nu acord consultanță juridică. Dânșii au avocații lor.

— În raportul financiar pentru prima jumătate a anului, prezentat la CEC, ați declarat zero venituri și cheltuieli. Ați raportat doar 235 de lei, rămași în bugetul partidului din 2015, pe care i-ați achitat pentru birotică sau comisioane bancare. Dacă-i așa, din ce surse există partidul, în lipsa donațiilor sau a cotizațiilor de partid?

— Am prezentat, cum prevede legea, rapoarte la CEC. Ele sunt publice. Tot ce am făcut până acum, a fost pe baze obștești. Acum, când intrăm în electorală, vom căuta să atragem donații…

— De la cine?

— De la oameni simpli, interesați de schimbare în R. Moldova. Toate partidele din lume au susținători. Facem și noi apel către acești oameni, să se implice…

— De la Victor și Viorel Țopa, partidul va accepta bani?

— Nu vom putea face asta, pentru că sunt în străinătate și ar fi ilegal. Din punctul meu de vedere, oricine vrea binele acestei țări, și crede că o poate face prin intermediul Platformei, poate dona.

— Asocierea cu acești doi oameni nu ar putea face rău partidului? Mă refer aici, strict, doar la faptul că ei sunt condamnați, nu la alte lucruri.

— Dar dvs. știți câtă lume este condamnată pe nedrept în R. Moldova? Pentru mine, cel mai grăitor lucru e că acești oameni sunt în Europa, într-o jurisdicție germană, unde funcționează justiția, dreptul, legea. Orice condamnare în R. Moldova nu are valoare atâta timp cât justiția germană nu extrădează acești oameni, iar Interpol-ul a declarat dosarele lor ca fiind politice, atâta timp cât oamenii circulă liber prin Europa și prin lume.

— Nu vor fi extrădați, așa cum se zvonește?

— Depinde de instituțiile germane. Din câte cunosc în calitate de avocat și pot divulga astăzi fără vreo problemă, pot spune că autoritățile germane au respins toate demersurile de extrădare.

— Ultimul demers când a fost făcut?

— Recent, când Ghimpu spunea că, în perioada Filat, nu s-a cerut extrădarea. E fals. Tot timpul s-au făcut demersuri și de fiecare dată au fost respinse. Din câte știu, e o decizie în care scrie definitiv și irevocabil că la acest lucru nu se mai revine. În perioada următoare, Plahotniuc vrea să condamne repetat pe unul din cei doi, în alt dosar, pentru a deschide noi oportunități de a cere extrădarea.

— Spuneți-ne despre relațiile pe care le aveți cu cei doi, Victor și Viorel Țopa.

— Ambii mi-au fost clienți, pe când eram avocat. Pot să spun că ambii îmi sunt prieteni. Chiar mă onorează să am astfel de prieteni. În rest, fiecare cu destinul său. Ei sunt în Frankfurt, eu aici.

— Ei sunt verișori? Ca să înțelegem relația dintre ei și să ne clarificăm din surse sigure…

— Nu. Nici măcar altfel de rude. Unul cu altul nu au nimic în comun, doar numele de familie, Țopa, unul fiind de la Telenești, altul – de la Nisporeni, unul fiind al lui Tudor Țopa, scriitorul, semnatar al Declarației de Independență, altul fiind al lui Ion Țopa, un om deosebit, care-și vede de anii săi.

— Ei sunt sau au fost parteneri?

— Au fost co-acționari la aceeași bancă și companie de asigurări.

— Și Plahotniuc era co-acționar atunci?

— La fel ca și mulți alții, printre ei era și Plahotniuc.

— Deci, au fost parteneri cu Plahotniuc?

— Co-acționari la anumite bănci din R. Moldova și companii de asigurări. Într-o bună zi, unul din acești co-acționari a hotărât să-i fure pe alții. Cam asta e relația dintre ei.

— De atunci au început problemele între cele două tabere, dacă le putem zice așa?

— Au apărut probleme între hoț și victimele sale. Cineva a decis, într-o bună zi, având la îndemână justiția, procuratura, să fure pe altcineva. Erau co-acționari, până când Plahotniuc a hotărât să fure acțiunile de la BEM, Victoriabank, Victoria-Asigurări. La Asito, Plahotniuc le-a furat și pe ale celor doi, și pe ale sale. Mai apoi le-a vândut…

— Câți ani au fost parteneri/co-acționari?

— Trebuie să-i întrebați pe ei.

Ce afaceri au în Germania Victor și Viorel Țopa?

— Nu sunt împuternicit să vă spun. Știu că Victor Țopa continuă să aibă afaceri în domeniul aviației. Știu că sunt activități legale, în jurisdicție germană, unde pot face bani, își pot crește copiii, își pot trăi viața.

— Putem vorbi astăzi despre un război între clanuri, Țopa, Lucinschi, Plahotniuc, așa cum se  mai spune?

— Haideți să vedem cine spune asta. Tot holdingul lui Plahotniuc, care, așa cum la un moment dat a încercat să-l omogenizeze pe Filat cu Plahotniuc, acum încearcă să facă lucrul ăsta cu alții. Deci, dacă eu sunt hoț, atunci toți în jurul meu sunt hoți. Dacă eu controlez o instituție, atunci și voi controlați. Dacă eu sunt oligarh, și voi sunteți la fel. La holdingul lui Plahotniuc veți auzi  în fiecare zi expresiile „fugarii, interlopii și oligarhii Țopa”. Să descifrăm fiecare cuvânt în parte și vom vedea că totul este minciună.

— De ce nu-l acționează în judecată?

— În judecata cui, a lui Plahotniuc? Ei nu coboară atât de jos și bine fac. Cum să cobori la nivelul lui?

— Când, ultima dată, ați vorbit cu Victor și Viorel Țopa și despre ce?

— Despre orice pe lumea asta. Vorbesc mai mult cu Victor, care e și nașul meu de cununie și care îmi este mai apropiat. Nu am teme speciale.

— Discuțiile dintre dvs. și ei sunt interceptate?

— Cred că telefonul meu este… Noi vorbim liber la telefon, n-am nicio problemă. Când mi-a fost spart contul de gmail, știu că mi-a fost interceptată toată corespondența. Nu am nimic de ascuns, dar știu că Plahotniuc a făcut deja uz de conturi, comițând încă o infracțiune. Va veni timpul să răspundă și pentru asta.

— Sigur nu a făcut Plahotniuc asta, ci altcineva… Dacă, eventual, va trebui cineva tras la răspundere, va răspunde el.

— Da, el e un om care niciodată nu-și asumă răspunderea. Vedeți cum, la furtul miliardului, i-a pus în față pe Șor și pe Filat… Eu aș vrea ca dvs. să vă întrebați: în șase ani, de când Victor și Viorel Țopa se află în Germania, ați auzit de vreun atac raider, spălări de miliarde, furturi de la Banca Națională? Nu, dar aici, în R. Moldova, unde domnește Plahotniuc, ele se întâmplă în perioada în care Plahotniuc nu a plecat o zi de la guvernare.

— Spuneți că doriți un procuror general german și că, ajungând la guvernare, veți face asta. Cum e posibil? Legea procuraturii exclude numirea politică a procurorului. Ba mai mult, el trebuie să fi activat anterior în PG, să aibă cetățenia R. Moldova. Seamănă a populism.

— E o dorință a mea. Dacă există voință politică, e posibil, și sub egida legii noi și a celei vechi. Președintele are prerogativa acordării cetățeniei și acest lucru se poate realiza. Dar, amintesc, am spus-o ca pe o preferință. Cred că, în R. Moldova, sunt destule persoane demne, integre, care pot ocupa funcția de procuror general, în baza unui concurs transparent.

— Să zicem că vine un procuror general numit de Platforma DA. El ar apăra interesele tuturor?

— Procurorul nu poate fi numit de Platformă sau de vreun partid. Nu mai putem continua cu asemenea practici care s-au produs de 25 de ani și cu precădere în ultimii șase ani. Știți că Plahotniuc a cumpărat postul de procuror general. Lucru inadmisibil. Un procuror general ar trebui numit printr-un concurs transparent, de o comisie formată din specialiști în drept, și, de ce nu, să treacă testul cu poligraful. În raport cu acesta, trebuie să existe întotdeauna prezumția vinovăției. Dacă apare vreo suspiciune, el trebuie să prezinte dovada că e nevinovat.

— Cum înțelegeți libertatea presei? Trebuie sau nu să avem presă finanțată de politicieni?

— Din punctul meu de vedere, nu. Ea trebuie să se autofinanțeze, iar dacă nu reușește, să trăiască din donații. Trebuie să existe o diferențiere între politicieni și presă, chiar dacă presa poate avea o anumită simpatie pentru anumiți politicieni. Nu cred că e interzis și cred că e absolut normal. Așa se întâmplă în SUA sau în unele țări europene.

— Aveți puține femei în partid, iar vorbitori pe scenă ați avut mai mult bărbați, niște bărbați compromiși uneori. Unde-s femeile din partid? Aveți și vreo comisie de etică?

— În orice partid există o comisie de etică și integritate. La noi aceasta se numește Comisia de Etică și Arbitraj, din care fac parte oameni extraordinari. Am îmbinat experiența unui profesor respectabil, Victor Leancă, a unui student, Dinu Plângău, cu cea a unei secretare de bună calitate. Cât privește femeile, cred că este o percepție cam eronată. Avem multe femei șefe de structuri teritoriale. Arina Spătaru la Bălți, Inga Grigoriu…

— Dar câte femei sunt în Consiliu?

— Nu pot să spun acum o cifră. Chiar m-ați prins, dar sunt și femei. Cred că e o situație generală la nivelul R. Moldova. Cred că sub aspectul ăsta încă avem mult de lucru. Nu suntem ca în statele nordice, unde am impresia că femeile depășesc numărul bărbaților implicați în politică. N-aș vrea să critic, dar, de multe ori, doamnele aleg altceva decât politica. Ținem cont de asta și nu avem probleme să promovăm femeile.

— Cei care au plecat recent din formațiune au motivat prin faptul că nu mai pot rămâne, deoarece în urma protestelor mai mulți fruntași de partid s-au ales cu mașini sau alte proprietăți. Nu ați replicat, nu ați dezmințit. De ce?

— Pentru că sunt curate insinuări. Tuturor celor care au făcut asemenea insinuări le-am cerut să aducă probe și, de ce nu, să le depună la instituțiile capturate ale lui Plahotniuc. De ce nu o fac? Pentru că un denunț te costă serios, dar un cuvânt aruncat în vânt nu costă nimic. Am spus de fiecare dată: dacă au avut unele suspiciuni, trebuiau să le pună la dispoziția Comisei de etică și de arbitraj, să aducă probe și nu vorbe. În rest, n-aș vrea să comentez aberațiile spuse de niște colegi care nu s-au regăsit în partid și care n-au vrut să se implice în activitățile care, iată, nu vor fi ușoare în următoarea perioadă.

— Din ce vă câștigați banii și pe ce-i cheltuiți?

— Cheltui, ca orice om, pe produse alimentare, servicii. Am bani câștigați de mine de-a lungul timpului, soția mea muncește și are un salariu în Germania. N-am afaceri, așa cum s-a spus, în Germania, cu Victor Țopa.

— Dar dvs. nu câștigați nimic?

— Din 13 decembrie 2015, când mi-a fost suspendată licența de avocat, nu primesc nimic. De fapt, situația e aceeași de când m-am dedicat mișcării protestatare, Platformei DA, iar apoi platformei politice.

— Cu ce plătiți, din ce trăiți?

— Nu sunt un om sărac. Sunt un om împlinit. Am avut dosare importante în R. Moldova, am avut o meserie foarte bună de avocat.

— Și pe cât timp vă pot ajunge rezervele, or, mișcarea poate dura 25 de ani?

— Sigur, voi găsi o soluție. Nimeni nu-i veșnic într-un partid. Atunci când ai rezultate, satisfacție și succes, continui, dacă nu, îți dai demisia și îi lași pe alții să vină, mai buni ca tine, iar tu revii la meserie. Este un vis al meu să pot face ca, în R. Moldova, orice avocat, justițiabil, judecător sau procuror să se simtă bine.

— Dar visul spre care mergeți acum este să obțineți o funcție în stat, remunerată cu un salariu mic?

— Nu, visul meu este să obținem Președinția, să o scoatem din captivitatea regimului Plahotniuc, să încercăm cu acest mijloc să aducem parlamentarele, să punem țara pe făgașul normalității, să nu se fure. Dacă doi-trei ani de zile în R. Moldova nu se va fura, vom avea pensii și salarii bune. Dacă vom înceta să mai lăsăm în economia tenebră anual cca 15 miliarde de lei, acestea fiind investite, vom avea o cu totul altă situație. Dacă cinci miliarde de lei, furate anual în urma achizițiilor publice, ar rămâne în economie, ar fi cu totul altfel. Deci, se poate, dar pentru asta trebuie să existe voință politică. Un prim pas către această voință politică sunt prezidențialele din 30 octombrie, pe care trebuie să le câștigăm obligatoriu.

— Cum vedeți R. Moldova peste cinci ani?

— O țară prosperă, cu cetățeni acasă sau, cel puțin, cu o mare parte dintre ei acasă, care să lucreze aici la fabrici, la uzine.

— Unde-s acestea?

— Păi, în cinci ani de zile, se poate realiza ceea ce s-a făcut în Zona Economică Bălți. Acolo sunt uzine care plătesc salarii de 600-700 de euro. O firmă austriacă plătește și peste o mie de euro. Ceea ce s-a făcut într-o zonă îngustă se poate realiza la nivel național. Asta se poate face în doi-trei ani, iar după cinci ani, putem avea o Moldovă prosperă, în care să vrei să trăiești.

— Nu sunteți prea optimist?

— Deloc. Se poate, dacă în doi-trei ani nu se fură și vin investiții în R. Moldova, se face o justiție funcțională, iar economia se detenebrizează, demonopolizează și deoffshorizează.

— În 25 de ani de independență cunoașteți vreo guvernare care n-a furat?

— Mai puțin, dar ca în ultimul timp, probabil, nu s-a furat niciodată. E adevărat, s-a furat. 25 de ani de sacrificiu e prea mult pentru o țară ca a noastră și pentru cetățeni cumsecade cum sunt ai noștri. În momentul de față, trebuie să tragem o linie și să ne propunem să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat până acum, iar societatea civilă trebuie să fie atât de activă, atât de puternică, încât să facă presiune pe orice politician, indiferent dacă voi fi eu, Maia, Usatîi sau Dodon, pentru ca acești oameni să nu mai reușească vreodată ceea ce au făcut predecesorii lor.

— Avem azi un politician atât de bine pregătit, cinstit și onest care să poată guverna fără ca societatea să facă presiuni ca el să nu fure?

— E foarte bine când societatea veghează activitatea politicienilor, asta nu înseamnă că nu avem oameni cumsecade. Chiar cred că Platforma DA are, în mare parte, oameni de bună calitate, profesioniști, integri, care pot face schimbarea în bine în R. Moldova.

— R. Moldova trebuie să meargă spre UE, UV sau să fie neutră?

— R. Moldova trebuie să-și vadă de problemele sale. Noi nu ne ridicăm la așteptările europenilor sau nu întrunim IQ-ul comunitar european, de aceea trebuie să depunem eforturi, să fugim de zece ori mai repede decât alte țări. Desigur, viitorul nostru nu poate fi altul decât unul european. Dar niciodată nu vom fi primiți acolo cu corupția pe care o avem, cu instituțiile care stau la cheremul politicienilor sau ale mafioților, cu o presă capturată și monopolizată. În Europa e altfel decât în R. Moldova. Trebuie să scăpăm odată și odată de oligarhia criminală de la guvernare, trebuie să lăsăm instituțiile să acționeze în favoarea statului, să întrunim IQ-ul comunitar și atunci vom putea spera la integrarea europeană. Să ne uităm la îndemnul firesc al dlui Tapiola, șeful Delegației UE în R. Moldova: toată societatea moldovenească trebuie să fie acum pro-Moldova în primul rând. Atunci când vom face o Moldovă în care să vrei să trăiești, să nu-ți vină să pleci în fiecare zi, vom reuși să pretindem la accederea în UE.

— Deci, lupta dvs. împotriva lui Plahotniuc este doar intenția de a scoate statul din captivitate și de a-l face prosper. Chiar nu există în spate alte interese?

— Dacă aceste bănuieli ar fi fost viabile, aș fi ales cu totul altă cale. Era suficient să continui cu dosarele la Londra sau Edinburg. E o oportunitate uriașă să-mi văd de țara mea. Când m-am implicat, am simțit că gata, nu se mai poate, dacă s-a ajuns să mergi la rezervele valutare, să furi de la cetățenii tăi, din ceea ce s-a acumulat pe parcursul a peste 25 de ani. Iată de ce am venit inițial pe palierul civic. Nu mi-am dorit să vin în politică, am crezut că putem face presiune pe partidele politice existente să scape de marele rău, să scape de tot felul de oligarhi care controlează partidele ca pe niște jucării de la teatru. Când nu a avut cine intra în politică să preia mișcarea protestatară sub aspect politic, mi-am luat și această cruce și-am să mi-o duc până la capăt. Nu este niciun fel de „razborkă”, este vorba de intenția mea de a ajuta statul R. Moldova să se salveze. 25 de ani de sacrificiu este prea mult, este aproape cât o viață de om. La 14 ani eram în PMAN cu tricolorul în mână și cu insigne. 25 de ani, noi tot strigăm și ne cerem drepturile, este timpul să ne realizăm deja drepturile, să ne exercităm aceste drepturi.

— Dacă veți ajunge la Președinție sau în Parlament, care trei lucruri le-ați face în primul rând?

— Întâi de toate, sub nicio formă nu aș admite plasarea miliardelor furate pe umerii cetățenilor. Aș face-o prin pârghiile pe care le are președintele. Aș scoate în lumină tot ce s-a întâmplat în R. Moldova în ultimul timp și a fost dosit, inclusiv de acest președinte. Pot fi desecretizate mai multe lucruri. Demararea unei anchete în cazul miliardului, dacă instituțiile statului nu dau ascultare voinței populare că trebuie să investigheze criminalii și să întoarcă banii, acest lucru se poate face după principiul nigerian, să ne putem adresa la instituțiile internaționale pentru ca să recuperăm și, în mod obligatoriu, depunerea tuturor eforturilor pentru apropierea alegerilor parlamentare anticipate. Este un deziderat la care Platforma DA nu a renunțat niciodată.

Pentru conformitate, Echipa ZdG