Vine un procuror european
Nu ştiu pe cât de serioase sunt intenţiile liberalilor de a invita un procuror general din afara R. Moldova. Nu ştiu cât de real ar fi să se întâmple acest lucru, dar replicile democraţilor, potrivit cărora alegătorii şi-au dat voturile pentru ei, cei aleşi în Parlament, şi nu pentru cetăţeni străini, îmi par cu totul hilare.
Să nu cunoască Marian Lupu, autorul acestei explicaţii, că cetăţenilor nu le pasă dacă procurorul, directorii de la CNA sau CNI, miniştrii sunt localnici sau delegaţi din afară? Oamenii vor rezultate. Vor să scape de corupţie, de povara mitei şi a umilinţei. Pentru Ileana Matei sau pentru Ion Vrabie nu prea contează că procurorul general e norvegian, finlandez, american sau german. Ei vor să descopere dosare finalizate, în care înalţi funcţionari, care au fraudat bugetul statului, deci, banii cetăţenilor, şi-au găsit un loc pe potrivă în banca acuzaţilor şi, ulterior, în celulele jalnice ale închisorilor de la noi.
Să fi realizat Marian Lupu vreo cercetare referitoare la doleanţele cetăţenilor în legătură cu originea demnitarilor care ar trebui învestiţi în funcţii după alegerile din 30 noiembrie 2014? Nu cred, dar ştiu de ce a ieşit cu declaraţii înfocate, despre nevoia de a numi în funcţie un procuror general local şi nu unul din străinătate. Un procuror general comod şi docil e cel care poate ţine „consolidată” coaliţia neformată încă.
De fapt, când l-am auzit pe Marian Lupu cu acea declaraţie, parcă aş fi vrut să-i dau dreptate. Mă gândeam: atât de puţini profesionişti avem, ca să apelăm la unul din străinătate? De ce să nu oferim un loc de muncă unui procuror care s-a afirmat în ultimii ani ca fiind combativ, cu respect pentru lege? De ce să nu fie promovat procurorul care a dejucat cele mai complicate cazuri de corupţie de la noi? Îmi mai trecu prin cap să văd, la urma urmei, cum se descurcă cei trei miniştri din străinătate, invitaţi la trei importante portofolii în Guvernul Ucrainei. Vă mai amintiţi, la început de decembrie 2014, noua putere de la Kiev a oferit portofoliile unor importante ministere unor cetăţeni din SUA, Georgia şi Lituania. Au trecut nici două luni de atunci, dar imaginile celor trei miniştri veniţi din străinătate, Natalia Iaresiko, la Finanţe, Alexandr Kvitaşvili, la Sănătate, şi Aivaras Abromavicius, la Economie, sunt deja de referinţă în Ucraina şi peste hotare.
Într-un interviu acordat acum câteva zile, ministrul Sănătăţii, Alexandr Kvitaşvili, explica de ce Ucraina ar trebui să achiziţioneze medicamente prin intermediul organizaţiilor internaţionale UNICEF, OMS etc. Kvitaşvili susţine că 110 ţări ale lumii, inclusiv Georgia, au acceptat această cale şi, în consecinţă, beneficiază de preparate de înaltă calitate, oferite în termenii stabiliţi în contract, dar şi la preţuri de 10-15% mai mici decât cele de piaţă. În Georgia, bunăoară, peste câteva luni de la implementarea acestei reforme, preţurile la medicamente s-au redus cu 20-30%.
În Ucraina, ministrul georgian al Sănătăţii a mai decis ca salariul angajaţilor din sfera sănătăţii să fie dictat de volumul serviciilor acordate pacienţilor, şi nu de numărul de locuri spitaliceşti ocupate.
În aceste zile, în Elveţia, are loc Forumul Economic Mondial de la Davos. La eveniment participă 2500 de delegaţi din 140 de ţări ale lumii, dar şi 300 de lideri politici. Printre delegaţi e şi Natalia Iaresiko, responsabilă pe Finanţele din Ucraina. Presa străină scrie că ea a ajuns la eveniment cu un avion de rută, şi nu cu unul privat, care ar fi costat foarte scump. Iaresiko le-a vorbit participanţilor la forum că Ucraina se află într-o situaţie financiară complicată, cauzată de războiul din Est. „Scopul nostru este pacea”, a explicat Iaresiko, menţionând că Kievul contează pe un sprijin de 15 miliarde USD din partea organismelor financiare internaţionale.
Aivaras Abromavicius, cel care a venit din Lituania în fruntea Ministerului Economiei şi Comerţului de la Kiev, s-a impus prin reducerea, cu 50%, a statelor de personal din acest minister. ”Decizia a fost semnată”, a anunţat Abromavicius, precizând că societatea aşteaptă reforme, iar acestea trebuie să le iniţieze fiecare demnitar, la locul său de muncă. Abromavicius susţine că cei rămaşi vor fi mai eficienţi, iar din contul celor disponibilizaţi vor fi făcute economii la buget.
Înţeleg că cei trei miniştri veniţi din străinătate în Guvernul Iaţeniuk nu reprezintă vreo tragedie pentru Ucraina, singura mare problemă a acestei ţări fiind războiul.
La Chişinău, acolo unde Marian Lupu „se teme” de procurori din afară, reprezentanţii celor trei familii politice europene, PPE, PSE şi ALDE, care s-au aflat marţi în R. Moldova, au confirmat că procurorul general urmează a fi o persoană apolitică, desemnată în consultare cu Comisia Europeană, ceea ce va transmite un semnal la Bruxelles că noul Guvern este gata să înceapă urgent procesul de reformă. În aceste condiţii, la Chişinău ar putea fi delegată o Misiune UE în domeniul Justiţiei. Să tremure de frică cei care au motive.
