Judecătoarea interzice ZdG să mai scrie…
Luni redacţia ZdG a primit o scrisoare. O cerere prealabilă de chemare în judecată pe 6 pagini. Scrisoarea e semnată de o judecătoare, care ne spune că este nemulţumită de felul în care scrie ZdG despre ea, despre activităţile, interesele şi averile ei şi ne declară că vom fi acţionaţi în judecată dacă: mai scriem orice articol de orice natură despre ea, averile ei şi tot neamul ei.
E adevărat, timp de 11 ani de activitate a ZdG am primit multe cereri de chemare în judecată. Şi am avut şi multe procese în instanţă. Dar e prima dată când ni se cere nouă, unui grup de jurnalişti, să nu mai scriem niciodată despre o persoană publică, despre averile şi interesele acesteia. Cu atât mai mult, e prima dată când ne cere aşa ceva un judecător care cunoaşte şi aplică legea, mai ales că ZdG este specializat pe teme de justiţie, mai ales că justiţia merită cea mai mare atenţie din partea societăţii civile şi a presei şi cât mai curând.
Pentru că, în finalul cererii, doamna judecătoare ne spune că va cere despăgubiri, mergând „inclusiv până la CEDO cu încasarea unui prejudiciu moral de o potrivă cu suferinţele psihice suportate de mine şi toţi membrii familie mele”, ne-am gândit să discutăm această problemă a redacţiei şi a judecătoarei, fără să îi dăm numele, ca să stabilim public de ce trebuie sau nu trebuie să scriem despre sistemul judiciar.
„Impactul adus mie şi membrilor familiei mele cu publicarea pozei imobilului în care locuim va fi indicat în cererea de chemare în judecată, or, colaboratorii ziarului î-şi (ortografia judecătoarei a fost menţinută, n.r.) dau seama despre impactul terorizării unei familii pe parcursul a 9 ani de zile doar din cauza că eu sunt judecător,” se spune în cererea judecătoarei. De asemenea, se menţionează că „În primul rând, valoarea imobilului deţinut este una eronată şi nu constituie altceva decât ponegrirea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorului”, fără a specifica dacă suma numită în articol este prea mică sau prea mare. Reiese că nu trebuie să mai scriem despre castelele judecătorilor, nici despre averile şi interesele lor.
Un alt fragment arată că Ziarul de Gardă, „expunându-se întrun mod perfid asupra unor acuzaţii aduse soţului meu (…) astfel din nou fiindu-mi denegrată (ortografia judecătoarei a fost menţinută, n.r.) imaginea mea”. Deci despre afacerile, dosarele şi interesele membrilor familiilor persoanelor publice nu trebuie să mai scriem.
În cerere se mai spune că „începând cu anul 2006, când unul din jurnaliştii Ziarului de Gardă a atacat cu poze pe soţul meu, imediat a doua zi după ce s-a produs un eveniment pozitiv în justiţia naţional”, „Aceste publicaţii având loc în legătură cu unele evenimente cruSiale legate politicul din Republica Moldova, probabil cu scopul de a sustrage atenţia publicului de la evenimentele ce aveau loc în ţară”, „Publicarea pozei mele şi a imobilului de domiciliu al meu şi a familiei mele de pe prima pagină a acestui ziar a avut loc în toiul discuţiilor în publicul larg a evenimentelor ce ţin de demisia unor persoane cu funcţii de rang înalt din ţară, legat de evenimentul ce s-a produs la Vânătoarea din Pădurea Domnească”, „Publicaţiile în continuare din acelaşi ziar a unor insinuări, conduse de poza mea … are loc paralel cu protestele de amploare ale cetăţenilor care au loc în prezent în PMAN, unde de asemenea se cer demisiile unor persoane de la cârma ţării şi nu numai”, „unii colaboratori ai Ziarului de Gardă intenţionat şi cu rea credinţă încearcă să sustragă atenţia publicului larg de la evenimentele de amploare care se produc în ţară la momente cruciale legate de politicul din ţară, folosind ILEGAL şi nejustificat numele meu”. Concluzia este că jurnaliştii nu trebuie să scrie despre judecători atunci când au loc evenimente pozitive, negative, vânători, proteste, demisii şi crize.
„Consider absolut necesar să încep un proces judiciar pe măsură cu acest ziar”, se spune în concluzia judecătoarei, în care se cere „Publicarea scuzelor faţă de mine şi familia mea”, „încetarea ca pe viitor Ziarul de Gardă să mai publice careva articole sau informaţii de orice natură referitor la judecătorul (…), ca persoană fizică sau care ar viza membrii familiei mele”. „În cazul refuzului de a satisface prezenta cerere prealabil, î-mi (ortografia judecătoarei a fost menţinută, n.r.) rezervez dreptul de a depune cerere de chemare în judecată (…) inclusiv până la CEDO cu încasarea unui prejudiciu moral de o potrivă cu suferinţele psihice suportate de mine şi toţi membrii familie mele începând cu anul 2006”.
